10 motive pentru care să-ți faci grădină pe acoperiș

Francezul Nicolas Bel este, pe rând, inginer, cercetător, grădinar și antreprenor și s-a lansat în crearea grădinilor pe acoperiș. El a creat în Paris o grădină de legume de 600 de metri pătrați în care a plantat roșii, salată, căpșuni sau ierburi aromatice. Proiectul a fost realizat sub egida Institutului Național de Cercetări Agricole din Franța și a Muzeului francez de Istorie Naturală. Bel a scris și o carte, intitulată ”Grădina de legume urbană”, în care exemplifică în 10 pași motivele pentru care este bine să cultivăm legume nu numai la țară, ci și în orașe.

 

tt

 

Pentru Nicolas Bel, cultivarea legumelor în spații neconvenționale, în mijlocul orașelor, este simplă și eficace și poate fi făcută sub forma miniserelor, a grădinilor verticale sau chiar în containere. Iar avantajele nu sunt de neglijat, deoarece poți avea tot anul legume sănătoase și proaspete.

  1. Primul motiv invocat de Nicolas Bel, atunci când ne îndeamnă să cultivăm legume pe acoperiș sau în container, este gustul. Bucătari renumiți din Paris au grădini de zarzavat pe acoperișul restaurantelor oferindu-le, astfel, clienților legume proaspete în permanență. Roșiile, căpșunile, atunci când sunt transportate în lăzi frigorifice, își pierd gustul. Culese, însă, proaspete din grădina de pe acoperiș fac deliciul gurmanzilor, și nu numai.
  2. Reciclarea inteligentă a deșeurilor este un alt motiv invocat de Bel. 30% din deșeurile produse de oameni sunt organice, iar ele pot fi folosite inteligent pentru a fertiliza culturile urbane. În Paris, de exemplu, se produc anual 400 de tone de deșeuri, care, dacă ar fi folosite pentru fertilizarea grădinilor urbane, ar diminua costurile pe care le implică transportul acestora, cât și costurile asociate, spune Bel.
  3. Depoluarea orașelor. Poluarea din marile orașe este un subiect larg dezbătut la nivel internațional. Monoxidul de carbon, particulele fine de praf, hidrocarburile ne afectează semnificativ sănătatea, dar ele nu sunt stocate de plante, iar dacă solul este bogat în bacterii și ciuperci, poluanții organici din aer sunt degradați.
  4. Un alt motiv ar fi  acela că legumele pot fi cultivate aproape oriunde. Este suficient să ai un balcon sau câteva jardiniere la o fereastră. Într-un balcon, de exemplu, poți cultiva peste 16.000 de varietăți de legume, iar grădinile verticale permit optimizarea spațiului. Iar acoperișurile oferă multă lumină și un spațiu generos pentru o grădină de legume.
  5. Orice grădină sporește biodiversitatea. Grădinile reprezintă un refugiu pentru speciile sălbatice și, folosind practici ecologice de grădinărit, acestea pot fi transformate ușor în ecosisteme unde se adăpostesc ciuperci, bacterii sau insecte.
  6. Atenuează efectele furtunilor ori ale inundațiilor. În timpul unei averse, apa se scurge prin canalizări care deversează poluanți în râuri și fluvii. O ”pătură” de pământ, cum ar fi grădinile suspendate, este capabilă să absoarbă apa, ca un burete, și să regleze scurgerile. În New York, de exemplu, se află o grădină de 6.000 de metri pătrați, concepută special pentru a face acest serviciu.
  7. Limitarea efectelor caniculei reprezintă un alt motiv pentru care ar fi indicat să cultivăm legume în oraș. Clădirile și asfaltul de pe străzi acumulează căldură, iar temperatura depășește, în orașe, cu mult limita suportabilului producând efecte, uneori grave, asupra sănătății oamenilor. Plantele cultivate pe balcon sau pe acoperiș împrospătează aerul și pot crea un microclimat mai blând pentru om.
  8. Surplus de calitate. Deși nu are capacitatea să asigure independență alimentară totală, agricultura ecologică poate să furnizeze un surplus de calitate. Dezvoltarea rapidă și spontană a agriculturii urbane în Spania și în Grecia a adus, deja, legumelor și fructelor cultivate în acest mod certificări de calitate.
  9. Educație și socializare. Atunci când se ocupă în comun de o grădină, locuitorii dintr-un cartier se pot împrieteni, pot coopera sau se pot constitui în echipe creând, astfel, competiții interesante. Grădinăritul urban este, de asemenea, o oportunitate pentru inserția persoanelor marginalizate, iar în școli o grădină îi poate ajuta pe copii să capete cunoștințe despre plante și să învețe să mănânce sănătos.
  10. Remediu împotriva stresului. În ritmul infernal al marilor aglomerări urbane, o grădină este o oază de liniște, unde, odată intrat, problemele cotidiene  sunt lăsate deoparte. În grădină facem mișcare, plantăm, avem grijă de ce plantăm și degustăm, cu multă plăcere, rodul muncii noastre. Iar acesta este un excelent mod de a scăpa de stres.

Puteți citi și:

Grădinile comunitare prin viață în marile orașe

Grădină comunitară pentru clujenii care vor să-și crească singuri hrana

spot_img

Ultimele știri