Mai mult parca decat in alti ani, natura si-a dezlantuit stihiile asupra omenirii in 2010, demonstrandu-ne cat de fragil e echilibrul atmosferic, pe care-l afectam prin activitatile noastre, dar si cat de putin pregatiti suntem sa facem fata dezastrelor.
Pe langa seria interminabila cutremurelor, care au culminat cu seismele devastatoare din Haiti si Chile, anul 2010 a fost marcat de doua episoade meteorologice exceptionale.
In vara, Rusia a cunoscut o perioada de canicula fara precedent, care a facut ca la Moscova sa se inregistreze temperatura record de 38,2 grade Celsius, iar numarul deceselor sa se inmulteasca exponential. Tot in vara, sezonul musonic din Pakistan a venit cu inundatii catastrofale, care au scufundat sub ape 160.000 de kilometri patrati de orase, sate si terenuri. Numarul sinistratilor s-a cifrat la 15 milioane de oameni. Cele doua fenomene extreme, cauzate de acelasi sistem meteorologic, s-au soldat in total cu aproape 17.000 de morti.
Cel mai cald an din istoria meteorologiei
Canicula din Rusia a creat conditiile declansarii, in luna august, a unei serii catastrofale de incendii necontrolate in regiunea Moscovei. Timp de cateva saptamani, pompierii s-au luptat cu focul care au cuprins turbariile din jurul Moscovei, care amenintau nu numai capitala, ci si o centrala nucleara din regiune. In total, peste un milion de hectare de teren si sute de case au fost mistuite de flacari.
Omul are adesea o parte de responsabilitate in bilantul acestor tragedii. Episoadele extreme survenite in acest an apar ca simptome ale incalzirii climatice, fenomen cauzat de activitatile umane. Cercetatorii au calculat ca, fara acest fenomen, canicula din aceasta vara din Rusia nu s-ar putea produce decat o data la 100.000 de ani. Datele meteo centralizate de Organizatia Mondiala pentru Meteorologie (OMS) arata ca anul acesta a fost cel mai cald din istoria serviciilor meteo.
Planeta s-a cutremurat
Seria catastrofelor naturale din 2010 a inceput pe 12 ianuarie, cu seismul cu magnitudinea de 7 grade din Haiti. Bilantul mortilor a fost unul urias, cifrat la 220.000 de victime, la care s-au adaugat milioanele de oameni ramasi fara adapost, in special in capitala Port-au-Prince.
Pe 27 februarie, un cutremur mult mai puternic, de 8,8 grade pe scara Richter, a facut doar 486 de victime intr-o regiune din Chile mai putin populata, mai putin saraca si dotata cu cladiri mai rezistente decat cele din Haiti.
Daca seismul din Haiti a fost de departe cel mai devastator fenomen natural, cutremurele de pamant au mai facut victime si in Turcia, China sau Indonezia. Activitatea seismica a fost in mod special intensa in 2010. Intre ianuarie si jumatatea lunii decembrie au fost inregistrate 20 de seisme cu magnitudinea de 7 grade sau mai mult, in conditiile in care de obicei se produc in medie doar 15 pe an.
In octombrie, Indonezia a cunoscut, intr-un interval de doar 24 de ore, un seism devastator cu magnitudinea de 7,7 grade, un tsunami care a facut peste 500 de victime, dar si declansarea unei serii de eruptii puternice ale vulcanului Merapi, soldate cu cateva sute de morti. Indonezia fusese deja afectata la inceputul anului de alte inundatii, alunecari de teren si seisme, coldate cu alte sute de morti.
Un sfert de milion de morti si pagube de miliarde de dolari
Potrivit unui bilant dat publicitatii recent de societatea de asigurare elvetiana Swiss Re, catastrofele naturale din 2010 au facut 260.000 de morti comparativ cu cele 15.000 de victime inregistrate in 2009. Organizatia mondiala a Sanatatii (OMS), care nu si-a mai actualizat cifrele din septembrie, avanseaza la randul ei cifra de 250.000 de morti.
Catastrofele naturale nu au mai fost atat de devastatoare din 1983, an marcat de seceta si foametea din Etiopia. Ele au cauzat in total pierderi economice in valoare de 222 de miliarde de dolari. 
In martie, eruptia vulcanului Eyjafjöll a paralizat intreg traficul aerian al Europei timp de cateva zile, fapt ce a avut consecinte notabile asupra activitatilor economice pe continent.
Un alt episod greu si costisitor pentru Europa a fost furtuna de zapada Xynthia, din luna februarie, care a lovit mai intai Insulele Canare, apoi intreaga Peninsula Iberica, Franta si zone din centrul Europei. In Pirinei au fost inregistrate vanturi de aproape 240 de km/h. In total, pierderile economice create de Xynthia s-au ridicat la 4,5 miliarde de dolari.
Pe langa bilantul greu din Pakistan, inundatiile au facut 6.300 de morti in alte 59 de tari, in perioada ianuarie-septebrie, potrivit datelor OMS. La inceputul anului, puternice furtuni de zapada s-au abatut asupra Statelor Unite, in timp ce China si Rusia au inregistrat ninsori record. In prezent, estul SUA si Rusia se confrunta din nou cu efecte extreme ale iernii.
In SUA, Agentia federala pentru situatii de urgenta (FEMA) a contorizat un numar record de catastrofe majore pentru 2010: 79, fata de media de 34 pe an. ”Stiinta demonstreaza clar ca ne putem astepta la din ce in ce mai multe catastrofe naturale daca nu reducem emisiile masiv”, a avertizat consilierul stiintific al Casei Albe, John Holdren.
