suedia

Adevarul: Parcul Natural Comana, la doi pasi de Bucuresti

O rezervatie unica in Europa, care include zeci de specii de plante si animale protejate de legile internationale, este considerata a doua delta a Romaniei.

La cativa zeci de kilometri de Capitala, se afla cea mai mare arie protejata din Campia Romana. Este vorba despre Parcul Natural Comana, care se intinde pe 25.000 de hectare si cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut din vechime sub numele de Balta Comana. Specialistii sustin ca “Delta de langa Bucuresti" ocupa locul doi ca biodiversitate, dupa Rezervatia Delta Dunarii.

Parcul Comana e situat undeva la mijlocul distantei dintre Bucuresti si Giurgiu. Cea mai usoara cale de acces e drumul care duce in comuna Gradistea. Parcul a fost infiintat in 2004, decizia de constituire a ariei protejate fiind adoptata in baza documentatiei tehnice si stiintifice elaborate inca din 1954, de catre Academia Romana.
In urma cu jumatate de se­col, specialistii au vrut sa delimiteze, in vederea pro­tejarii, doua arii floristice si faunistice unice in Romania.

Academicienii le-au numit “Rezervatia stiintifica de ghimpe" si “Rezervatia stiintifica de bujor". In 2004, Balta Comana a fost declarata rezervatie naturala si zona de protectie avifaunistica, reunind cele doua zone de protectie.

Cinci sate traiesc in aria protejata

Chiar daca este o arie protejata, suprafata parcului include si cinci sate: Comana, Vlad Tepes, Budeni, Falastoaca si Gradistea. Din acest motiv, o mare parte a parcului e folosita pentru pasunat si pentru terenuri agricole. Satenii nu au voie sa cultive insa decat in zonele admise de lege si au mare grija unde isi lasa animalele la pascut.

Cunoscuta mai ales pentru evenimentele istorice petrecute aici, zona are un farmec aparte. Padurile de stejar si de frasin cuprind exemplare unice, vechi de sute de ani. Arealul rezervatiei cuprinde multe specii de plante si de animale protejate prin conventii internationale. O parte dintre habitatele din rezervatie se regasesc insa numai partial in Conventia de la Berna.

Plante pe lista rosie europeana

Specialistii au identificat multe specii de flora si fauna care se afla pe lista rosie europeana, fiind reprezentative cu un procent ridicat, atat in cadrul ariei respective, cat si la nivel national. Parcul, administrat de Romsilva, cuprinde aproximativ 300 de hectare de zone umede mlastinoase, fapt pentru care e considerat cea mai mare zona umeda din sudul tarii. Aici traiesc 141 de specii de pasari, 19 specii de pesti si 31 de specii de mamifere. Exista doua tipuri de pesti, tiganusul si cleanul de Comana, care traiesc numai in zona.

Caramizile de la vetre, luate de turisti

Directorul parcului spune ca a impus reguli stricte pentru turistii dornici de plimbari pe lac. “Deplasarile pe Neajlov si Balta Comana trebuie facute cu barci fara motor, pentru ca multe dintre ecosistemele din zonele umede sunt foarte sensibile", arata Valentin Grigore, directorul Parcului Natural Comana. El mai spune ca a amenajat cateva locuri pentru camparea turistilor, unde a pus vetre din caramida pentru aprinderea focului in siguranta, insa nu mica i-a fost mirarea cand a vazut ca vetrele au disparut cu totul.

Turistii au furat caramizile si au stricat vetrele create pentru ei. Pentru a mentine curatenia in parc, administratorii apeleaza adesea la ajutorul copiilor de la scolile din satele invecinate. Astfel, periodic, elevii vin si aduna deseurile lasate peste tot de turisti. In parc, au fost amenajate locuri speciale pentru aruncarea deseurilor, insa de cele mai multe ori sticlele de plastic sunt aruncate peste tot. Popasurile in Comana sunt permise numai la Cabana Fantana cu Nuci si in Poiana Fantana cu Nuc. Exista si alte sapte locuri de cazare la particulari, dar pentru a putea innopta in parc trebuie facuta rezervare cu mai mult timp inainte.

Plimbari cu barca fara motor

Cei care vor sa se simta ca in Delta Dunarii pot face plimbari cu barca prin stufarisul de pe lac. O plimbare de o ora costa 50 de lei. Escapadele de pe lac se fac numai insotiti de ghidul de la parc, care e singurul care stie canalele. “Altfel, te pierzi. Pana sa ajungi la ochiul mare, sunt multe locuri prin care trebuie sa treci si, daca nu le stii, ai si toate sansele sa te ratacesti", spune Ion Dorobantu, unul dintre ghizi. Pe lac pot fi vazute multe rate, care traiesc in colonii. In urma cu cativa ani, pana sa fie declarata arie pro­tejata, aici era per­­mi­sa vana­toa­rea.

In mai, are loc “Sarbatoarea Bujorului"

In parc pot fi vizitate doua rezervatii unice in Romania, de ghimpe si de bujor romanesc. Ghimpele poate fi vazut in comuna Comana si zona unde este din abundenta e cunoscuta sub denumirea de "Oloaga Gradinari". Pentru ca se dezvolta sub copacii din padure, trebuie cautat cu atentie la baza arborilor. Specialistii parcului sustin ca ghimpele, desi e planta mediteraneeana, creste aici deoarece parcul se afla la confluenta dintre doua microclimate.

Rezervatia de bujor romanesc, denumita "Padina Tatarului", poate fi intalnita la cativa kilometri de Comana, in arealul comunei Mihai Bravu. Bujorul romanesc de aici are flori rosii si petale mai putine decat bujorul de gradina. Se gaseste mai ales in locurile insorite ale parcului. Pentru a sarbatori unicitatea rezervatiei de bujor, satenii din comuna Mihai Bravu organizeaza in luna mai “Sarbatoarea Bujorului". Mai exista si o rezervatie de lacramioare, in comuna Calugareni, dar zona nu a fost inclusa sub tutela rezervatiei atunci
cand s-au facut actele de infiintare.

Impaduriri in zona apropiata de manastire

Si padurile de pe intinsul parcului sunt demne de admirat. Ele cuprind specii caracteristice zonei sudice, precum stejarul pufos, jugastrul, ulmul, teiul si stejarul brumariu. La baza arborilor cresc plante rare, ca laleaua pestrita, leurda, rodul pamantului sau gura lupului.

Chiar la marginea pa­du­rii, in apropierea zonelor protejate, se afla Manastirea Comana, ridicata in timpul domnitorului Radu Serban si refacuta de Serban Cantacuzino. Se spune ca aceasta manastire a fost construita pe ruinele celei ctitorite de Vlad Tepes, acum peste 500 de ani. O legenda spune ca langa fantana cu nuc, aflata in parc, ar fi fost ucis Vlad Tepes, dupa ce a fost eliberat de Matei Corvin.

Pe aceste meleaguri istorice, Organizatia WWF impreuna cu Tetra Pak Romania au lansat anul trecut un proiect de impadurire. Inainte de a deveni arie protejata, in aceasta zona, padurile au fost taiate fara masura, iar din loc in loc pot fi vazuti copaci mai tineri, rasariti din radacinile celor vechi. Intr-o prima faza, angajatii celor doua organizatii au plantat 200 de puieti de stejar in interiorul ariei protejate. Acum vor sa se extinda si in afara lui.

“Am participat impreuna cu WWF la Programul Dunare-Carpati Romania, la impadurirea unui hectar de padure in Parcul Natural Comana. Ne-am angajat sa sprijinim si lucrarile de intretinere a puietilor, timp de 5 ani, adica atat cat este necesar pentru a ne asigura ca tot ce plantam va rezista in timp si se va dezvolta armonios", a precizat Catalina Siriteanu, director de comunicare de la Tetra Pak.

Scandal cu soia modificata genetic

In urma cu doi ani, Organizatia Green­peace a descoperit ca SC Grivco SA a cultivat ilegal soia modificata genetic pe terenurile agricole incluse in Parcul Natural Comana. Oamenii de la Greenpeace au atras atentia autoritatilor locale ca exista o hotarare a guvernului care interzice cultivarea organismelor modificate genetic in ariile protejate si la o distanta mai mica de 15 km fata de acestea.

Plantatiile de soia modificata genetic au fost descoperite in Campia Burnaz, de-a lungul Dunarii, pe niste foste terenuri mlastinoase, adica la mai putin de doi kilometri de padurile cu inalta valoare de conservare, situate la marginea rezervatiei.

“OMG-urile nu ar trebui sa fie gasite in inima unei arii protejate, cum este Comana, o bijuterie a biodiversitatii romanesti", a declarat Gabriel Paun, coordonator de campanii in cadrul ­Greenpeace. Organizatia a apelat la un laborator de specialitate de la Viena, care a stabilit cu certitudine ca pe aproximativ 3.000 ha a fost cultivata soia modificata genetic. Dupa acest protest, nu s-au mai inregistrat incidente de acest fel.

Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul

Trimite comentariul tau

Va rugam introduceti numele

Numele este obligatoriu

Vă rugăm să introduceți o adresă de e-mail validă

O adresă de e-mail este necesară

Vă rugăm să introduceți mesajul dvs.


sase + = 8

Green Report © 2014 Toate drepturile rezervate

Green Report - Afaceri, legislatie si educatie pentru un mediu curat

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress