Alimentarea mașinilor cu combustibili realizați din porumb sau masă lemnoasă pare, la prima vedere, cea mai bună variantă de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a ajuta la rezolvarea crizei climatice. Deși unele forme de bioenergie pot avea un rol util si pozitiv, alocarea unor suprafețe de pământ exclusiv pentru culturile energetice nu este cel mai înțelept lucru pe care îl putem face, susține într-o analiză pentru The Guardian, Andrew Steer, președintele Institutului pentru Resurse Mondiale. Acestea folosesc terenul necesar culturilor alimentare și stocării dioxidului de carbon.
În primul rând, alocarea de terenuri pentru culturile energetice crește competiția pentru pământ, în condițiile în care aproximativ trei sferturi din suprafața Terrei acoperită cu vegetație este deja folosită pentru a satisface nevoia oamenilor pentru produse alimentare și forestiere, și este de așteptat ca cererea să crească cu 70% sau mai mult până în 2050. Restul suprafeței este acoperită cu ecosisteme naturale care țin captive emisiile de carbon, protejează și conservă resursele de apă dulce și biodiversitatea.
În al doilea rând, producția de bioenergie este o utilizare ineficientă a terenurilor. În timp ce plantele alimentare transformă razele soarelui în alimente, este total ineficient să cultivam plante care transformă radiația solară în energie non-alimentară pe care oamenii să o folosească. Astfel, este nevoie de suprafețe semnificativ de mari de teren, și cantități importante de apă, pentru a se obține o cantitate mică de combustibil din plante.
Unele cercetări sugerează că bioenergia ar putea satisface 20% din cererea totală de energie la nivel mondial până în 2050. Cu toate acestea, acest lucru ar necesita o cantitate de plante egale tuturor recoltelor din lume de la acest moment, adăugând, furajele pentru animale și cheresteaua.
În al treilea rând, bioenergia, în general, nu reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Arderea biomasei, fie direct, ca lemn sau sub formă de etanol sau biodiesel, emite dioxid de carbon la fel ca arderea combustibililor fosili. De fapt, arderea biomasei emite un pic mai puțin dioxid de carbon decât combustibilii fosili pentru aceeași cantitate de energie generată.
Pentru rezolvarea acestor neajunsuri, Steer propune folosirea tehnologiei pentru recuperarea energiei din resturile vegetale de exemplu pentru a evita concurența pentru terenuri. Provocarea constă în promovarea acestei tehnologii la scara globală, deoarece multe din aceste resturi sunt folosite ca hrană pentru animale sau pentru fertilizarea solului, iar altele sunt prea costisitoare pentru fi ridicate de pe câmp. Alte surse de bioenergie enumerate de Steer ar fi deșeurile din prelucrarea lemnului, deșeuri urbane sau metanul produs de gropile de gunoi.
Citește și:
Investitiile in bioenergie sunt mai riscante decat alte “energii verzi”
Romania poate contribui la o productie sustenabila de biocombustibili in UE
