Un sistem eficient de cișmele și țâșnitori în București ar reduce poluarea, ar garanta locuitorilor accesul la apă potabilă gratuită și ar aduce economii semnificative la bugetul local și în rândul bucureștenilor. Asociația Miliția Spirituală, alături de alte 15 organizații din București, lansează campania Cișmele pentru București, ca să promoveze revitalizarea sistemului de cișmele atât în rândul autorităților publice, cât și în rândul cetățenilor sceptici în ce privește apa de la robinet.
Echipa din spatele proiectului se va adresa Ministerului Mediului și Gărzii de Mediu pentru a vedea dacă există studii punctuale legat de colectarea deșeurilor, în special a celor de masă plastică, pentru că „de fapt aici e toată povestea campaniei noastre”, spune Mihail Bumbeș, președintele Asociației Miliția Spirituală.
În același timp, vor să afle un status actualizat al țâșnitorilor și cișmelelor existente în București: în administrația cui se află acestea, câte au fost în 1990, ce s-a întâmplat cu ele, câte există în momentul de față și care e starea lor. Pentru aceasta, vor solicita informații de la administrațiile publice de sector, primăriile de sector, primăria capitalei și Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București.
În timp ce cișmelele se alimentează din pânza freatică, țâșnitorile se alimentează din rețeaua publică de apă. Astfel, voluntarii vor discuta și cu Apanova, care e responsabilă de rețeaua publică de apă, să afle câte cișmele au instalat aceștia în ultimii ani și să solicite niște studii privind calitatea apei. În plus, îi vor înștiința de demersul inițiat, și îi vor invita la niște discuții de colaborare.
Miliția Spirituală își dorește să acceseze și arhivele naționale, ca să vadă care era situația cișmelelor în perioada interbelică și în perioada comunistă, să vadă care erau politicile publice în acele vremuri și să facă un scurt istoric.
După ce adună toate aceste informații, echipa va lansa o campanie de informare a bucureștenilor, însoțită de o petiție și de o hartă interactivă.
„Lansăm o petiție prin care vrem să strângem semnături care să susțină demersul nostru în momentul în care vom merge către pasul următor, când vom interacționa direct cu primăriile de sector, vom avea discuții cu primari, cu consilieri ș.a.m.d. Vom încerca să-i convingem de inițiativa noastră, de demersul nostru, că e unul sustenabil și necesar bucureștenilor și Bucureștiului”, spune Mihail Bumbeș.
Pe hartă vor pune toate țâșnitorile și cișmelele existente, împreună cu informații privind starea fiecăreia, dar și calitatea apei. Ei își doresc ca fiecare cetățean să se implice în campanie, așa că harta e deschisă: oricine poate să pună un pin prin care să semnaleze o locație unde, momentan, nu se află nici o sursă de apă potabilă publică, însă ar fi necesară.
Procesul de informare a bucureștenilor va include o campanie de stenciluri, de stickere și de fotografie.
„În primul rând, vrem să-i încurajăm pe oameni să consume apă din rețeaua publică, care e potabilă, ca să-i dezobișnuim de a mai cumpăra și să îi informăm și cu privire la campanie, și cu privire la faptul că pe lângă că dau banii pe PET, contribuie și la poluare”, spune Alexandra Panait, membră voluntară a Asociației Miliția Spirituală. „Cred că-i mai degrabă o campanie de conștientizare. Marile companii se străduiesc să recupereze PET-urile pe care le vând pentru a le recicla, și nu au sorți de izbândă, deși se chinuie de foarte mult timp, PET-urile sunt aruncate, chiar și reciclarea PET-urilor implică costuri foarte multe, cred că țâșnitorile ar rezolva parțial problema asta. Apoi, la nivel de cheltuieli ale autorităților locale, cred că o țâșnitoare de exemplu poate înlocui mult mai bine corturile acelea, anti-caniculă. Oricum se investesc niște fonduri în ele, paznic, apă – la PET – și tot așa. Cred că ar putea fi utilizate fondurile alea pentru construcția de țâșnitori, care sunt și o variantă mult mai sustenabilă. În sensul că presupun costuri mai mici”, mai spune Alexandra.
Foto: https://www.flickr.com/photos/b-tal/
Înainte de a merge către autorități, echipa va mai întocmi o documentare de bune practici din minim zece orașe de pe mapamond. Ei au făcut o predocumentare legat de asta, însă ar vrea să aibă o evidență mult mai clară legat de sistemele de apă potabilă publică din marile orașe.
Asta îi va ajuta, apoi, la realizarea unui concept de politică publică. Cu toate datele adunate, ONG-urile implicate în campanie vor adresa autorităților o propunere punctuală, cerându-le acestora să facă un studiu de fezabilitate, să vadă unde ar trebui amplasate mai multe cișmele.
„Pentru că anticipăm că e o campanie lungă, îi vom chestiona inclusiv pe viitorii candidați la primăria capitalei, și candidații pentru posturile de consilieri în consiliul general al Municipiului București. Cumva, e prielnic acest moment, e numai bine că putem pune presiune iar ei pot lua o decizie. În final, scopul nostru e ca primăria, consiliul Municipiului București să adopte o rezoluție, prin care să stabilească că punctual vor spune da, începând cu data cutare vor fi revitalizate, reinstalate, revigorate etc. sistemele de țâșnitori și cișmele publice”, a declarat Bumbeș.
ONG-urile cred că își vor atinge obiectivele cel mai curând în 2017, dar asta depinde de răspunsul autorităților. În paralel, însă, ei vor încerca să convingă Apanova să instaleze măcar 100 de țâșnitori publice pe cont propriu (adică să primească aprobarea primăriei, dar să folosească resurse proprii), eventual într-un anume cartier, ca să fie un experiment. S-ar putea analiza astfel consumul de PET-uri – înainte și după instalarea cișmelelor sau țâșnitorilor.
Foto: https://www.flickr.com/photos/domiriel/
Extinderea sistemului de cișmele publice ar reduce cu cel puțin 30% cheltuielile capitalei pentru salubritate
Bucureștiul are, la ora actuală, un număr insuficient de cișmele și tâșnitori publice pentru a satisface setea bucureștenilor într-o zi obișnuită de vară (mai ales în zonele aglomerate). Este vorba despre aproximativ 70 de cișmele și tâșnitori, dintre care nu toate sunt funcționale, la un total de 1.883.425 de locuitori, pe când, în Roma, capitala Italiei, există 2500 de cișmele la 2.923.000 persoane.
Consumul de apă îmbuteliată, care, conform studiilor făcute de Institutul Pacific, este în cea mai mare parte apă de la robinet, antrenează o serie de costuri atât pentru mediu, cât și pentru bugetul local. Accesul la apă este un drept garantat de Organizația Națiunilor Unite. Lipsa cișmelelor publice îl obligă pe fiecare locuitor al capitalei să cumpere apă îmbuteliată ori de câte ori îi este sete, iar asta duce la o cantitate ridicată de deșeuri provenite din PET-uri. Aceasta se traduce printr-un volum ridicat de PET-uri pe care capitala îl produce.
Potrivit statisticilor naționale, în toată țara se produc peste 133.000 de tone de deșeuri provenite din PET-uri, doar 25%-26% fiind colectate. Locuitorii capitalei suportă costuri de salubrizare de circa 100 milioane de lei anual, pentru fiecare sector din București. Dezvoltarea sistemului de cișmele publice ar putea reduce cu cel puțin 30% volumul de deșeuri și costurile de salubritate, potrivit exemplului altor orașe.
Conform autorităților din Manly (Sydney, Australia), prin instalarea a șase cișmele, se estimează că s-a redus cu 150.000 de litri cantitatea de apă cumparată, ceea ce înseamnă un număr de 25.000 de PET-uri. Rezultatele sunt cu atât mai spectaculoase cu cât volumul de deșeuri colectate de la containerele de reciclare din apropierea cișmelelor a scăzut cu 30%-40% (se estimează că 50% dintre acestea ar fi reprezentat sticle din plastic).
Apa îmbuteliată reprezintă o industrie uriașă, care a pornit de la crearea unei cereri artificiale și care are costuri inimaginabile pentru natură. Pentru producerea unui PET de 1 litru de apă, se folosesc 3 litri de apă. La aceasta, se adaugă consumul de carburant și emisiile de gaze cu efect de seră care rezultă din transport și răcire.
Conform datelor Eurostat, Bucureștiul este printre cele mai poluate capitale europene, nivelul de poluare fiind de cinci ori peste normele europene. Ca răspuns, capitala are printre cele mai slab dezvoltate politici de mediu, în vreme ce sunt deja municipalități care au interzis vânzarea sticlelor de apă îmbuteliată, precum Bundanoon (Australia), San Francisco și Seattle în timp ce Chicago a introdus o taxă de 5 cenți pentru fiecare recipient.
În condițiile în care Primăria Capitalei se ocupă în fiecare vară de instalarea corturilor în care locuitorii capitalei pot primi apă gratis, organizațiile implicate în campanie consideră că există interes din partea autorităților pentru a rezolva această problemă. Revitalizarea sistemului de cișmele al Bucureștiului este o investiție în mediu și în calitatea vieții, care ar putea să reducă cu cel puțin 30% cheltuielile capitalei pentru salubritate.
