Constantin Damov: „90% dintre deşeurile reciclate vin de la oamenii străzii”

in Business, Recomandate 18 February 2016 1,621 Views

Co-fondatorul Green Group, Constantin Damov, a reproşat autorităţilor că lipsa infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor îi obligă pe reciclatori să cumpere materia primă de la „micii colectori” şi să importe deşeuri, îndeplinind astfel ţintele de reciclare ale altor ţări, în timp ce România riscă un infringement pe această temă.

02_18_damov

Până în 10% din cantităţile ajunse la poarta reciclatorilor provin de la firme de salubrizare. 90% vin de la micii antreprenori, micii colectori, care fac lucrul acesta din poartă în poartă. Câteodată poate nu o fac nici legal, dacă analizăm sistemul de legi, dar aşa se strânge la noi materialul.

Declaraţia îi aparţine lui Constantin Damov, prezent ieri în cadrul unui grup de lucru organizat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Acesta a avertizat autorităţile că reciclatorii depind de colectorii informali:

Astăzi, are loc o negociere cu acei mici colectori, care au simţit momentul şi acum plusează. Acest plus se va întoarce în costul pe tonă al producătorului. Din păcate, noi 90% cumpărăm de la oamenii străzii sau de la micii colectori, iar 10% controlăm.

Potrivit co-fondatorului Green Group, nici perspectivele de viitor ale reciclării nu sunt mai încurajatoare:

Din cauza lipsei de infrastructură, îmi este teamă că în următorii 2-3 ani, colectarea va fi tot în proporţie de 90% prin mici antreprenori, dacă autoritatea locală nu va fi în stare să găsească resurse pentru o infrastructură de colectare care să fie în apropierea generatorului. Sunt 2 reguli de aur: densitatea şi proximitatea. Dacă nu există infrastructura în proximitate, cu posibilitatea de a face densitate, nu putem face reciclare.

Constantin Damov a insistat asupra necesităţii de a face diferenţa între colectare şi reciclare, precizând că, în România, prima este cea care cauzează probleme:

Se spune că nu avem capacitate de reciclare. Este un lucru periculos. Capacităţile instalate de reciclare industrială depăşesc ţintele propuse de România. Noi importăm deşeuri astăzi, aproape 50%. Avem o capacitate instalată de 10.000 de tone pe lună şi primim 1.000. Este o ştrangulare la nivelul colectării. Să împărţim în două: toată lumea spune reciclare când colectăm, când separăm. Colectarea e un capitol şi reciclarea este alt capitol. Astăzi noi realizăm ţintele altor ţări. Capacităţile (de reciclare, n.r.) există. Noi suntem nemulţumiţi că materialul se duce în groapă. Asta este de fapt tragedia noastră.

Damov a mai explicat rolul pe care ar trebui să îl îndeplinească OTR-urile (organizaţiile de transfer de responsabilitate) în reciclarea deşeurilor neprofitabile.

Astăzi, ce se reciclează se reciclează din cauza valorii pozitive. Avem deşeuri cu valoare pozitivă, care se reciclează de la sine: metalele, plasticul şi hârtia. Preţul le asigură capactitea de a fi reciclabile pentru acţiuni antreprenoriale. Avem cealaltă categorie, a materialelor cu valoare negativă, cum este sticla. Am colectat sticla din Bucureşti, de la toate restaurantele, punând pubele şi preluând gratuit de la ei. Se ajunge la un cost de 70 de euro pe tonă. Plimbăm sticla cu taxiul, cumva. În final, spărtura de sticlă care ajunge la Stirom are un preţ de 45-50 de euro. Nu e posibil să cheltuieşti 70 pe colectare, încă 20 pe procesare, mai ai şi pierderi de cantitate, iar apoi să vinzi cu 45. OTR-ul are rolul de a interveni în special acolo unde avem deşeuri cu valoare negativă, să le ridice din apă, să le scoată la suprafaţă, pentru a deveni o marfă.

Comentarii

comentarii