În multe cazuri, un produs expirat nu înseamnă obligatoriu un produs stricat, ci doar faptul că producătorul nu mai poate garanta după respectiva dată că produsului nu i-a scăzut calitatea. Și totuși, după cât timp mai poți consuma alimente expirate?
Toate alimentele de mai jos se pot consuma după perioada de valabilitate dacă încă de la data producției au fost corect păstrate și au ambalajul intact.
Cât timp mai poți consuma în siguranță alimente expirate?
Ani
Gem – 6 luni – 1 an
Bere – 6 luni – 2 ani
Paste făinoase uscate – 1 an
Murături – 1 an
Măsline sau capere în saramură – 1 an
Muștar (păstrat la frigider și cu capacul pus) – 2 ani
Condimente – 2 – 3 ani
Luni
Margarină – 1 – 2 luni
Nutella – 1 – 2 luni
Cafea măcinată – 3 – 5 luni
Ceai vrac sau pliculețe – 6 luni
Cafea boabe – 6 luni
Măsline (fără saramură) – 2 – 4 luni
Unt de arahide – 3 luni
Maioneză – 3 luni
Ulei de măsline (păstrat în loc răcoros și întunecat) – 18 – 24 de luni
Ketchup – 6 luni
Făină – 6 – 8 luni
Fructe uscate – 3 – 6 luni (în dulap), 6 – 12 luni (în frigider)
Săptămâni
Cremă de brânză – 1 – 2 săptămâni
Unt – 2 – 3 săptămâni
Ouă (păstrate într-o zonă rece a frigiderului, nu pe ușă) – 3 și 5 săptămâni
Smântână (recipient etanș, în frigider) – două săptămâni
Brânză topită, cremă de brânză – 1 – 2 săptămâni
Pâine (păstrată în frigider) – 2 săptămâni
Zile
Pizza – 3 – 5 zile
Hummus – 4 – 6 zile
Lapte – 5 – 7 zile
Ciuperci – 7 – 10 zile
Frișcă – 7 – 10 zile
Bacon – 7 zile
Lapte de soia – 7 – 10 zile
Iaurt – 7 – 10 zile
Lapte pasteurizat – 7 zile
Somon – 1 – 2 zile
Tofu (ambalaj deschis) – 3 – 5 zile
Există și produse care au termen de valabilitate afișat, deși ele rezistă permanent dacă sunt ținute în frigider: mierea, siropul de arțar și oțetul.
Pentru alimente expirate care nu apar în lista noastră, verifică informațiile de pe site-ul eatbydate.com.
Cum îți dai seama dacă ai păstrat alimentele în condiții de siguranță și încă mai sunt bune de consumat? Elena Dinu, expert în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și reprezentantă a României la Comisia Europeană pe probleme de risipă alimentară, atrage atenția că cea mai simplă analiză pe care oricine o poate realiza pentru a testa siguranța produselor alimentare este cea „organoleptică”, adică a gustului, a mirosului și a aspectului.
