Warning: Array to string conversion in /home/greenreport/public_html/wp-includes/shortcodes.php on line 433
Array

Gardianul: Consolidarea falezelor de la Marea Neagra incepe anul viitor

Anul 2008 se anunta a fi unul plin pentru administratorii plajelor si ai falezelor. In sfarsit, incepe consolidarea falezelor Costinesti, Constanta, Tuzla si Eforie, cu bani de la buget. Ana Lucia Varga, secretar de stat in cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD), spera ca lucrarile sa fie finalizate partial pe anumite tronsoane pana la inceperea sezonului estival 2008.

Consolidarile fac parte dintr-un program amplu de reconstruire a zonei costiere si a falezelor, elaborat de expertii japonezi impreuna cu cei romani. Programul, care se va derula pana in 2020, necesita circa 300 milioane de euro, bani asigurati de la buget si din fondurile structurale. Lucrurile par usor de facut, odata stabilite. In realitate, situatia s-ar putea complica, avand in vedere ca inca exista interes pentru schimbarea administratorului plajelor, in prezent gestionate de Directia Apelor Dobrogea Litoral (DADL).

Proiectul legislativ initiat de un grup de deputati PSD, care prevede trecerea plajelor in administrarea primariilor, se afla in dezbaterea comisiilor parlamentare. Abia in luna februarie, Comisia juridica de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor va finaliza raportul pe marginea acestei initiative. Varga este de parere ca plajele trebuie sa ramana in continuare in administrarea DADL. "In primul rand, trebuie sa continuam proiectele de mediu anuntate, iar primariile nu au forta financiara pentru a le pune in practica. In plus, domeniul statului aflat in administrarea Apelor Romane inca nu este delimitat de domeniul public aflat in administrarea primariilor", explica Lucia Varga.

Pasul urmator va fi delimitarea cadastrului, cand plajele vor fi intabulate. Procesul de intabulare a demarat in 2006, insa nu a putut avansa din cauza unor diferende in justitie. "Din pacate, au fost zone unde Apele Romane au trebuit sa actioneze in instanta persoanele care spuneau ca detin portiuni de plaja", explica secretarul de stat.

O zona care va castiga turisti dupa ce proiectele de mediu vor fi finalizate este Lunca Dunarii. Insa rezultatele se vor vedea abia peste cativa ani, renaturarea Luncii Dunarii fiind deocamdata la nivel de studiu. "Implementarea programului necesita un studiu complex, pe care speram sa-l putem dezbate cu specialistii si ONG-urile de mediu prin februarie-martie 2008. Mai departe, vom propune Guvernului solutiile finale. Abia dupa aceea vom putea parcurge etapele obligatorii, incepand cu studiul de fezabilitate, continuand cu proiectarea si, in sfarsit, executia. Sper ca in toamna anului viitor sa finalizam cel putin proiectul", explica Lucia Varga.

De ce dureaza atat de mult numai studiul? Programul este complex, pentru ca se are in vedere dezvoltarea durabila a Luncii Dunarii, refacerea lucrarilor de infrastructura distruse de inundatii, precum si reconstructia ecologica a anumitor incinte indiguite. "De-a lungul Dunarii vor fi realizate niste diguri inelare in jurul localitatilor pentru a le apara de inundatii. Apoi, pe cursul apei, se vor crea poldere, ca niste "buzunare laterale", astfel incat in perioada de ape mari sa putem prelua debitele si sa nu afectam in aval populatia. Nu in ultimul rand, vor fi create niste zone umede, pe terenurile pe care acum se face agricultura. Eu cred ca in jurul acestor zone umede se vor dezvolta pensiuni turistice, in timp. Bucurestenii vor putea merge sa se relaxeze in zona Calarasului sau chiar mai aproape decat sa se duca pana la Tulcea pentru a se bucura de frumusetile Deltei", spune Lucia Varga.

Practic, proiectul presupune o abordare total diferita a conceptului de aparare impotriva inundatiilor. Autoritatile au renuntat la acel concept traditional de indiguire a cursului de apa, in favoarea principiilor europene, care spun ca trebuie mai mult spatiu pentru rauri si mai mult loc pentru biodiversitate. "In perioadele de seceta, din acele locuri in care vom avea zonele umede se va putea realimenta subteranul. Zonele umede functioneaza ca niste filtre naturale. O parte din nutrienti sunt retinuti de catre papura, si astfel ajuta si la imbunatatirea calitativa a cursului de apa. Avand stufaris si salcii, terenul din jur nu va mai fi atat de arid. De fapt, prevenim seceta si luptam impotriva inundatiilor, in acelasi timp. Sper ca in 2009 sa avem primele zone umede", adauga secretarul de stat.

Pentru mai multe informatii vizitati Gardianul

spot_img

Ultimele știri