Interviu: Valoarea serviciilor gratuite de mediu este de trei ori cât PIB-ul mondial

in EcoLIFESTYLE, Popular, Recomandate 17 November 20142,922 Views

Serviciile pe care ni le oferă gratuit mediul valorează de trei ori cât PIB-ul global, dar, în ciuda acestui fapt, natura este ignorată de sistemul economic actual care promovează profitul imediat. Distrugerea sistematică a mediului va duce inevitabil la o tranziție către un sistem alternativ care va fi mai bun sau ma rău, depinde de înțelepciunea omenirii, spune Tim Shanks, expert internațional în dezvoltarea economiei locale. Cea mai mare problemă de mediu cu care ne confruntăm este compromiterea ecosistemelor care asigură viața pe Pământ, spune specialistul care ne dă și soluțiile. 

 

think

 

Care sunt problemele de mediu cu care ne confruntăm în prezent?

Ne confruntăm cu patru mari probleme: criza datoriilor, inegalitatea, presiunea asupra resurselor naturale, iar a patra este distrugerea ecosistemelor care asigură servicii gratuite de care depinde viața pe Pământ. Cea mai importantă este ultima pentru că sistemele financiare, austeritatea, inegalitatea sunt făcute de om, deci dacă oamenii se pun de acord, există soluții, însă suntem prea lacomi sau prea proști pentru a le rezolva, dar ele se pot rezolva azi. Resursele naturale, în schimb, reprezintă o problemă de natură diferită pentru că sunt finite. Poate că nu se termină petrolul, dar devine tot mai greu și mai costisitor de obținut, iar impactul asupra mediului este devastator. Afectăm sisteme de care depinde viața pe planetă. Distrugem capacitatea planetei de a susține viața.

Ce impact are sistemul economic asupra problemelor de mediu?

Problema este că noi am considerat aceste lucruri în economie ca externalități (n.r.: lăsarea în seama altcuiva a costurilor consecințelor propriei activități de producție). Problemele de mediu sunt considerate probleme minore, care nu au mare importanță, dar un studiu de acum câțiva ani a arătat că valoarea serviciilor gratuite furnizate de mediu e de trei ori mai mare decât PIB-ul global. Așadar dacă ceva are de trei ori valoarea a tot ce creează omul în total nu este marginal, este primar. Acum în Europa tot ce facem este să creștem profiturile pe termen scurt, dar distrugem posibilitatea planetei de a susține viața, este foarte periculos.

Consumerismul este un mare dușman al mediului. Cum convingem oamenii să nu mai cumpere în acest ritm?

Nu trebuie să convingem oamenii să nu mai cumpere în ritmul în care o fac acum, pentru că oricum vor fi forțați să o facă. E greu să schimbi oamenii, dacă e ceva disponibil, oamenii vor cumpăra. Dar resursele sunt finite, așa că vor fi obligați să se schimbe. Trebuie să ne concentrăm pe ce e important. Cu cât ne dăm seama mai repede că se termină resursele și nu putem irosi eforturile noastre pe prostii, cu atât mai ușoară și mai puțin dureroasă va fi tranziția. Cu cât insistăm mai mult să ne purtăm ca și cum nu mai există ziua de mâine și că putem face ce vrem cu resursele planetei, cu atât mai abruptă și mai dureroasă va fi tranziția. Dacă suntem deștepți și sensibili, tranziția se va întâmpla curând, dacă o amânăm, va fi dureroasă.

Când credeți că va avea loc această tranziție?

Nu trebuie să subestimăm prostia umană, deci tranziția va fi destul de târzie.

Este inevitabilă?

Tranziția va avea loc cu siguranță tocmai din cauza problemelor ecologice pe care le avem. Întrebarea este: ce schimbare va avea loc – bună sau rea pentru oameni? Ce facem acum nu e sustenabil. Putem face o tranziție către ceva bun sau ceva rău. Din punct de vedere al ecologiei, putem face o tranziție către un sistem care să susțină viața pe planetă pe termen lung sau facem o tranziție către distrugerea cu bombă atomică și specia care supraviețuiește trebuie să înceapă civilizația de la început.

Distrugem sisteme care sunt esențiale pentru susținerea vieții, asta e cea mai mare problemă. Sistemele economice ignoră contribuția naturii, se ignoră faptul că valoarea vine din natură. 60% din ecosistemele care asigură viața au început să fie compromise, iar schimbările sunt atât de avansate încât abilitatea planetei de a susține viața în viitor nu mai poate fi garantată.

 

Raportul “Planeta Vie”, ediția 2014, realizat de World Wide Fund for Nature, arată că fauna sălbatică a lumii s-a redus cu mai mult de jumătate în ultimii 40 de ani. Populațiile de pești, păsări, mamifere, amfibieni și reptile s-au redus cu 52% din anul 1970. Se constată un declin cu 76% al speciilor de apă dulce, pierderea medie fiind aproape dublă față de speciile terestre și marine. Cerința umanității este cu 50% mai mare decât capacitatea de regenerare a planetei. Ar fi nevoie de 1.5 planete pentru producerea tuturor resurselor necesare pentru a răspunde nevoilor actuale ale omenirii. Acest exces global înseamnă, de exemplu, că tăierile de păduri se fac într-un ritm mai rapid decât cresc arborii, pomparea apei dulci se realizează cu o viteză mai mare decât capacitatea de restocare a acesteia în rezerve subterane, iar emisiile de dioxid de carbon depășesc capacitatea de absorbție pe care o are natura.

 

Care ar fi schimbările necesare și urgente?

Trebuie să ne uităm la alte surse de energie. Datele arată că 5% din PIB reprezintă costurile de obținere a energiei. Prin fracturare se consumă mai multă energie decât se obține, pentru producția de etanol folosești mai multă energie decât produci, de asemenea, petrolul va fi tot mai scump de obținut și vom consuma mai multă energie pentru a-l obține. Trebuie să îmbunătățim și eficiența energetică – dacă ceva face zgomot și se încălzește înseamnă că irosește energie, deci dați-vă seama câtă energie irosim.

Ce părere aveți despre antreprenoriatul verde? Este o soluție?

Ideea că cineva se gândește la antreprenoriatul verde e bună, nu trebuie descurajată, dar, în sine, antreprenoriatul verde este marginal deocamdată până vor avea loc schimbări structurale în societate. Sistemul de azi promovează maximizarea profiturilor, majoritatea se comportă în acest spirit, dar trebuie încurajați cei care fac antreprenoriat ecologic, pentru că ei sunt modele. Dar, antreprenoriatul verde înseamnă economie verde, care e o adaptare a sistemului capitalist actual, iar rădăcina capitalismului este promovarea inegalității, profitului, distrugerea resurselor. Trebuie regândite și schimbate regulile de bază pentru a fi în armonie cu ce vrei să obții.

Cine are principalul rol în a preveni aceste catastrofe pe care le prognozează oamenii de știință?

Puterea e acolo unde sunt banii, iar sistemul e structurat în așa fel încât oamenii sunt manipulați în percepțiile lor ca să contribuie la sistem în mod voluntar. Sistemul capitalist e axat pe cooperarea umană voluntară, iar pentru a face oamenii să coopereze ai nevoie de instrumente subtile. Dacă facem destui oameni să vadă lucrurile clar, atunci oamenii ar influența societatea în așa fel încât viitorul să fie mai bun. Capitalismul stimulează oamenii sau îi păcălește cu scopul de a-i face să coopereze, dacă facem oamenii conștienți de asta, conștienți că ce se întâmplă nu e sustenabil, atunci putem face schimbări în bine.

Dumneavoastră sunteți un promotor al economiei locale. Care sunt beneficiile?

Schimbările structurale trebuie făcute în așa fel încât să promoveze egalitatea în societate, să reducă discrepanțele în distribuirea veniturilor  și prăpastia dintre distribuție regională și dezvoltare. Economia locală trebuie dezvoltată pentru a fi răspândită geografic. Aproape peste tot ai un pol de creștere, concept al dezvoltării spațiale, care arată că investiția trebuie centralizată în orașe, iar de acolo prosperitatea trebuie să se ducă spre periferie. Dar, realitatea este invers: averea vine din zonele sărace spre centrele bogate. Acum 25 de ani era o problemă, dar acum cu tehnologia informației poți răspândi dezvoltarea economică, ai nevoie de coordonare, iar prin internet și tehnologie avem instrumentele necesare pentru a crea dezvoltare spațială, ceea ce nu credeam că se poate înainte. Economia locală nu presupune ca un loc să devină auto-suficient, ci să-și utilizeze resursele proprii pentru a crea produse. Economia locală este foarte importantă pentru ca noua economie să fie un succes.

Nu sunt multe exemple de economii locale – nordul Italiei, Spania – dar sunt importante pentru că arată că e posibil. Din cauza climatului economic, e greu să reușești pentru că trebuie să construiești destul de mult. Cred că e prea mult accent pe agricultură, când ar trebuie o bază industrializată. În agricultură profitul este tot mai mic pe măsură ce investești, pe când în industrie cu cât investești mai mult, cu atât câștigi mai mult. În orice caz, trebuie să ai echilibru – nu vrei doar ceva de succes, ci un model care poate fi replicat.

Tim Shanks, de la Institutul pentru un Nou Viitor Economic, este co-autorul cărții “După Criza Euro – Reconstruirea Economiei Globale de la Bază spre Vârf”, care va fi publicată anul viitor. El a conferențiat în Europa, America de Sud și Asia despre sistemul financiar și un viitor economic alternativ. În București s-a aflat pentru a doua oară, unde a susținut o prezentare despre situația curentă din Europa.

Comentarii

comentarii