Negocierile climatice de la Paris au reușit un acord istoric, dar sunt departe de a face istorie în lupta împotriva schimbărilor climatice. Progresele vizibile care s-au făcut în materie de negocieri sunt certe, conferința reușind să sincronizeze părerile celor implicați și să elimine vocile disonante, spune Lavinia Andrei, președintele Fundației Terra Mileniul III, într-un comunicat de presă. Cu toate acestea pentru ca măsurile necesare unor reduceri substanțiale de emisii de carbon să fie implementate la nivel global era nevoie de mai multă claritate în formularea acestui acord.
„Comunitatea internațională se angajează să limiteze creșterea temperaturii medii a globului la circa 2 grade C și să „continue eforturile pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5 grade C”. Acordul este unul universal ceea ce înseamnă că angajamentele de reducere a gazelor cu efect de seră au fost luate de toate cele 196 de state prezente, dar actul nu menționează termene limită certe, ci doar introduce o revizuire a angajamentelor o dată la 5 ani.
De asemenea acordul menționează și construirea unei viziuni de transformare a economiei care să permită o dezvoltare cu emisii reduse de carbon, dar obligațiile nu sunt nici în acest caz explicite. Nu sunt prevăzute sancțiuni, sau vreun fel de mijloc coercitiv pentru statele care nu-și îndeplinesc obiectivele, iar faptul că aceste ținte sunt asumate în mod voluntar nu oferă certitudinea implementării lor.
În ceea ce privește țara noastră, COP 21 poate fi un moment în care să începem cu adevărat luptăm împotriva schimbărilor climatice. România a susținut angajamentele obligatorii iar mesajul pe care l-am transmis în plenul lucrărilor a fost unul corect, dar este nevoie de conștientizarea întregii clase politice asupra acestor realități.
România deține la momentul curent o Strategie privind Schimbările Climatice și un Plan de Acțiune care să conducă spre o economie verde cu emisii reduse de carbon. Mai mult, țara noastră beneficiază de aproximativ 8,5 miliarde euro din fonduri europene pentru a implementa proiecte care să conducă la reduceri de emisii de gaze cu efect de seră sau la proiecte de adaptare la schimbările climatice.
Strategia privind schimbările climatice ce vizează trecerea României către o economie verde cu emisii reduse de dioxid de carbon până în 2050, indică faptul că sunt necesare, în medie, investiții anuale suplimentare în valoare de 1,1 % din produsul intern brut (PIB), în cazul scenariului verde mai puțin ambițios și de 1,7 % din PIB, în cazul scenariului super-verde mai ambițios, ambele pentru perioada 2015-2050. Valorile nu sunt mari, însă costul inacțiunii noastre va fi mult mai mare. Din păcate Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor tocmai ce s-a confruntat cu o scădere drastică de buget pentru 2016, prin urmare perspectivele nu sunt cele mai favorabile.
România are un potențial foarte mare de scădere a emisiilor, iar măsurile sunt la îndemână. Numai din acțiunile prevăzute în planul de acțiune pentru sectoarele energie, silvicultură, agricultură și transport, România ar putea reduce emisiile cu 45 Mt CO2e până în 2050, echivalent cu o reducere a emisiilor cu 25% față de nivelul estimat pentru 2050 în scenariul de status-quo.
Multe dintre măsurile de eficiență energetică pentru gospodării prezintă beneficii mai mari decât costurile, acestea includ iluminatul eficient, aerul condiționat și aparatură electrocasnică eficientă energetic (frigidere și mașini de spălat)”.
Citește și:
Povestea COP21. Când și în ce condiții acordul de la Paris devine obligatoriu pentru statele lumii
COP 21: „Astăzi sărbătorim, mâine trebuie să acționăm”
Avem un nou acord climatic! Delegația COP21 l-a ratificat
E final! Textul acordului climatic așteaptă votul delegației COP21
