Conservarea biodiversității la nivel mondial, încredințată Ministrului Mediului

Începând cu luna martie 2017, actualul Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor din România, Cristiana Pașca-Palmer, va ocupa funcția de Secretar Executiv al Convenției ONU pentru Diversitate Biologică (CBD). Este vorba despre cea mai înaltă poziție pe care un reprezentant al României o deține în sistemul ONU, fiind a doua poziție ierarhică după Secretarul General ONU și având rangul de Asistent Secretar General ONU (UN Assistant Secretary General).

Cristiana Pașca-Palmer a fost desemnată recent în funcție de către Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ban Ki-Moon. Acesta a avut de ales între 87 de candidați, printre care și persoane recunoscute la nivel internațional, precum: actualul Secretar Executiv Adjunct al CBD – David Cooper (Marea Britanie), Asistentul Secretar General ONU pentru Politici și Coordonare în cadrul UN DESA – Thomas Gass (Elveția), secretarul general al Convenției pentru Comerțul Internațional cu Specii Sălbatice (CITES) – John Scanlon (Australia), actualul director global pentru Programe în cadrul Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) – Cyriaque Sendashonga (Canada/Rwanda) și directorul din cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNDP) – Jian Liu (China).

Ce atribuții va avea Ministrul Mediului în cadrul ONU

Cristiana Pașca-Palmer va coordona eforturile de salvare a biodiversității la nivel internațional, va implementa politicile și deciziile stabilite în cadrul Conferinței Părților și va asigura conducerea administrativă a Convenției. Va raporta rezultatele direct către Secretarul General al ONU și către Directorul Executiv al Programului ONU pentru Mediu (UNEP).

După desemnarea sa în funcție, ministrul a explicat de ce este important rolul pe care îl va avea:

Provocările pe care protecția naturii ni le pune în față sunt definitorii pentru propria noastră supraviețuire, nu doar supraviețuirea ca specie a cărei viață biologică depinde de serviciile ecosistemice pe care natura ni le furnizează pe gratis, ci și salvarea propriei noastre conștiințe de pericolele lumii moderne, dominată de stres și anxietate și în care suntem din ce în ce mai deconectați de natură, sursa vieții. În lupta noastră continuă cu provocări complexe și în continuă creștere, generate de crize naționale sau globale, nu trebuie să uităm niciun moment că noi, oamenii, suntem doar una dintre milioanele de specii care populează această minunată planetă, chiar dacă suntem specia dominantă. Chiar dacă, potrivit lui Paul Crutzen, trăim în «Era Antropocenă», ar trebui să ne amintim constant că noi, oamenii, nu controlăm natura și sistemele sale, lucrurile stând, de fapt, exact invers. Toate disfuncționalitățile la care suntem astăzi martori, de la schimbările climatice la distrugerea biodiversității, deșertificări sau secetă, sunt perturbări ale echilibrului sistemelor planetare și doar prin identificarea de soluții, dintr-o perspectivă integrată și sistemică, putem spera să avem o șansă în a restaura echilibrul Planetei și, pe cale de consecință, propriul nostru echilibru. De aceea, pentru mine, lupta pentru cauza biodiversității și al ecosistemelor este aceeași cu lupta pentru viețile noastre și ale generațiilor ce vor urma și reprezintă cea mai nobilă cauză dintre toate.

Ce rol are Convenția ONU pentru biodiversitate

Convenția ONU pentru Diversitate Biologică este un acord internațional adoptat la Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro, în 1992, alături de Convenția ONU pentru Schimbări Climatice și Convenția ONU pentru Combaterea Deșertificării. Cele 3 acorduri au intrat în vigoare în 1993.

În prezent, 196 de state au ratificat Convenția pentru Biodiversitate și sunt membre ale acesteia. Obiectivul principal este coordonarea, la nivel mondial, a eforturilor de stopare a distrugerii biodiversității.

În 2010, la cea de-a 10-a Conferință a Părților (COP10), statele membre ale CBD au aprobat Planul Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020. Astfel, s-au definit o misiune, scopuri și ținte strategice pentru conservarea biodiversității, cât și un cadru pentru stabilirea țintelor naționale și regionale.