Obiectivele pentru depozitarea deșeurilor, propuse pentru 2025 și 2030, sunt foarte dificil de realizat pentru România, în plus, raportarea față de cantitatea de deșeuri din anul precedent este deosebit de problematică, a declarat secretarul de stat Mihail Fâcă, la Consiliul de Mediu, care s-a desfășurat ieri Luxembourg.
România, ca și alte state membre, în principal cele din Europa Centrala și de Est, a arătat, în cadrul discuțiilor de la Luxembourg, că țintele propuse de Comisia Europeană sunt prea ambițioase, existând riscul ca ele să nu poată fi atinse, se arată într-un comunicat al Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC).
În ceea ce privește țintele ambițioase propuse prin acest pachet, considerăm că sunt importante, însă trebuie să fie realiste, bazate pe considerații tehnice, economice și de mediu. Este de înțeles că propunerea țintelor are ca punct de plecare exemplul statelor foarte performante, dar nu trebuie pierdut din vedere nivelul de performanță foarte diferit al statelor membre și, respectiv, circumstanțele naționale. În opinia României, obiectivele pentru depozitarea deșeurilor propuse pentru 2025 și 2030 sunt foarte dificil de realizat, ținând cont de punctele de plecare diferite ale statelor membre. În plus, raportarea față de cantitatea de deșeuri din anul precedent este deosebit de problematică”, a spus, în intervenția sa, secretarul de stat în MMSC, Mihail Fâcă.
Totodată, statele membre au dezbătut în cadrul Consiliului introducerea unui sistem de avertizare timpurie pentru monitorizarea implementării legislației.
Propunerea sistemului de avertizare timpurie poate să ofere o perspectivă mai bună pentru rezolvarea situațiilor cu care se confruntă unele State Membre. Apreciem totuși că acesta se bazează mai mult pe monitorizarea implementării și nu reprezintă un mecanism real de sprijin pentru Statele Membre, care au cu adevărat probleme în atingerea țintelor și în termenele foarte ambițioase propuse de Comisie”, a mai spus oficialul român.
Referitor la măsurile de prevenire a deșeurilor, România, prin secretarul de stat Mihail Fâcă, consideră că ”este nevoie de mai multă claritate privind măsurile potrivite. De aceea, Comisia trebuie să pregătească orientări pe această chestiune, pe fluxuri de deșeuri, inclusiv în ceea ce privește asigurarea schimbului de bune practici între Statele Membre”.
Principalul subiect, pachetul legislativ
privind gestionarea deșeurilor
Principalul subiect de dezbatere la Luxembourg a fost pachetul legislativ privind gestionarea deșeurilor. Miniștrii prezenți și-au exprimat punctele de vedere cu privire la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri, a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice.
Propunerea este parte a unui pachet de inițiative majore în domeniul gestionării deșeurilor, ce urmărește crearea unui cadru care să faciliteze trecerea la o economie circulară reală, cu politici mai bine corelate, reglementare inteligentă și sprijin activ din partea sectorului de cercetare și inovare.
Inițiative europene majore,
în domeniul gestionării deșeurilor
- creșterea gradului de reciclare și valorificare a deșeurilor (municipale – 70% până în anul 2030, de ambalaje – 80 % până în anul 2030) și creșterea graduală a țintelor specifice de material pentru perioada 2020-2030 (90% pentru hârtie până în anul 2025 și 60% pentru plastic, 80% pentru lemn, 90% pentru metale feroase, aluminiu și sticlă până în anul 2030);
- reducerea treptată a depozitării deșeurilor până în anul 2025 (inclusiv pentru plastic, hârtie, metale, sticlă și bio-deșeuri), care să corespundă unei rate maxime de depozitare de 25%;
- prevenirea generării deșeurilor alimentare, în scopul reducerii risipei de alimente cu cel puțin 30% până în 2025;
- introducerea unui sistem de avertizare timpurie pentru anticiparea și evitarea posibilelor dificultăți de implementare;
- dezvoltarea unui sistem adecvat de înregistrare a deșeurilor periculoase în toate Statele Membre;
- reducerea utilizării pungilor de plastic ușoare și interzicerea depozitării deșeurilor din plastic până în 2025.
Un alt subiect pe ordinea de zi a Consiliul de Mediu l-a constituit adoptarea concluziilor Consiliului privind înverzirea semestrului european și revizuirea Strategiei Europa 2020. Concluziile reflectă direcțiile de acțiune propuse de Comisie într-o serie de comunicări anterioare referitoare la eficienta resurselor.
În ceea ce privește introducerea în Strategie a unui obiectiv privind eficiența resurselor, majoritatea statelor membre, printre care și România, au considerat ca prematură și neadecvată introducerea unor obiective și indicatori noi pentru a nu perturba concentrarea eforturilor pentru realizarea obiectivelor inițiale propuse cu privire la creșterea economică și ocuparea forței de muncă.
Nu considerăm oportună includerea unui obiectiv aspirațional, neobligatoriu, privind utilizarea eficientă a resurselor în cadrul Strategiei Europa 2020 revizuite. Acest lucru riscă să perturbe continuitatea implementării și să conducă la o dispersare a eforturilor de la obiectivele inițiale propuse, prin reorientarea liniilor directoare de punere în practică a strategiei”, a mai spus Fâcă.
Tot ieri a fost adoptat setul de concluzii ce reprezintă mandatul Uniunii Europene pentru participarea la cea de a 20-a sesiune a Conferinței Părților (COP 20) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice și pentru cea de a 10-a sesiune a reuniunii părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 10) de la Lima, Peru (1-12 decembrie 2014).
