OMG sau „mâncarea care nu mai e mâncare”. Singura soluție pentru hrănirea populației?

Se presupune că organismele modificate genetic ar putea cauza alergii și rezistență la antibiotice, ar putea scădea valoarea nutrițională a produselor și le-ar putea crește toxicitatea. Părerile experților sunt însă împărțite: unii afirmă că folosirea științei este singura soluție pentru hrănirea populației, alții avertizează că OMG-uri pot slăbi organismul uman.

10_14_omg_lead

Modificarea genetică a plantelor este un subiect intens dezbătut la nivel european. Industria alimentară militează pentru acordarea unei mai mari libertăți statelor europene în decizia de a importa sau cultiva OMG, dar organizațiile care apără drepturile consumatorilor sau promotorii culturilor organice se opun vehement.

Academicianul Octavian Popescu, Directorul Institutului de Biologie București, a precizat, pentru Green Report, că studiile nu arată că OMG-urile ar avea efecte negative asupra sănătății. În plus, a acuzat Uniunea Europeană de ipocrizie: „UE nu permite cultivarea OMG, dar importă masiv astfel de organisme din SUA. 85% din soia folosită pentru hrana animalelor e modificată genetic.

Afirmația că OMG-urile nu ar fi dăunătoare a fost însă contrazisă de Marian Cioceanu, Președintele Asociației Bio România. Acesta ne-a declarat că, de fapt, nu se cunosc încă adevăratele efecte ale acestor organisme:

Cel mai mare semn de întrebare în folosirea organismelor modificate genetic îl reprezintă efectele pe termen lung asupra sănătății. În acest moment, OMG-urile sunt testate pe oameni pe perioade de doar câteva luni, după care se dă o autorizație de producție care spune că respectivul organism modificat este identic cu cel clasic. Or, aceasta este o verigă slabă. Nu se poate prezice ce se va întâmpla cu individul care consumă astfel de organisme timp de 20-30 de ani, așa cum nu se poate da o garanție că generațiile viitoare nu vor fi afectate pentru că părinții lor le-au consumat.

Studiile existente, prea slabe pentru a trage concluzii

Până acum, nu există studii care să stabilească o relație clară de cauzalitate între consumul de organisme modificate genetic și diverse afecțiuni. Însă, numeroși specialiști avertizează asupra posibilității de a dezvolta alergii sau rezistență la antibiotice.

Thierry Vrain, fost inginer în genetică și militant pentru interzicerea culturilor modificate genetic, este unul dintre aceștia. El avetiza într-un articol publicat în Global Research despre pericolele la care e expusă populația care consumă OMG.

Medicii de la spitalul Sherbrooke (Canada, n.r.) au descoperit că 93% dintre femeile gravide și 82% dintre fetușii testați prezentau pesticidul din proteinele provenite din culturile modificate genetic. Aceasta este o proteină recunoscută pentru potențialul său alergenic.

Conform instituției „European Academy of Allergy and Clinical Immunology” (EAACI), 17 milioane de europeni sunt alergici la mâncare, iar numărul alergiilor înregistrate la copii s-a dublat în ultimii 10 ani. Însă, conform instituției „Food Allergy Research and Education”, „aproape orice aliment poate provoca reacții alergice”.

Cunoscutul medic nutriționist, Mihaela Bilic, a confirmat pentru Green Report lipsa unei legături și a recomandat revizuirea propiului stil de viață:

Mulți se grăbesc să dea vina pe organismele modificate genetic pentru tot felul de alergii sau probleme medicale. Nu s-a demonstrat însă până acum o cauzalitate directă. Atunci când există un simptom că organismului nu îi merge bine, ar fi mai util ar fi să ne uităm la propiul nostru stil de viață, să identificăm stresul și să nu mai căutăm vinovați, pentru a ne ușura conștiința. La fel de bine putem da vina pe aerul pe care îl respirăm, care este extrem de poluat.

10_14_omg_bilic

Dezvoltarea rezistenței la antibiotice, confirmată, dar nepericuloasă

O altă temere legată de folosirea organismelor modificate genetic este cea că ne-ar putea face imuni la antibiotice. Thierry Vrain menționa în articolul său rezultatele unei cercetări pe această temă:

Un studiu chinez publicat anul trecut arată că o transgenă rezistentă la ampicilină a fost transferată de la culturile locale către bacteriile din sol, care în cele din urmă au ajuns în râuri. Transgenele sunt, de asemenea, transferate la om. Voluntarii care au mancat soia modificată genetic nu au putut digera ADN, iar flora lor intestinală a căpătat rezistență la ampicilină. Acest lucru este poluare genetică la extrem, mai ales acum când rezistența la antibiotice este pe cale să devină un risc pentru sănătate la nivel mondial.

În urma unui alt studiu, cercetătorii de la Universitatea din Newcastle au confirmat posibilitatea transferării de gene rezistente la antibiotic de la plante la om. Le-au dat unor voluntari să consume soia modificată genetic, iar apoi au identificat urme ale ADN-ului modificat în intestinul lor subțire. Cu toate acestea, au menționat că transferul de gene s-a realizat la un nivel superficial, care nu reprezintă riscuri pentru sănătatea umană.

Moderația pare să fie soluția în cazul OMG

Mihaela Bilic, nutriționist, a sugerat că nu interzicerea modificării genetice ar fi soluția, ci folosirea științei în mod etic:

Modificarea genetică a plantelor pleacă de la o premisă nobilă: să crească productivitatea, să ne dea hrană de o calitate mai bună, mai ieftină, tot timpul anlui. Realitatea este că nu avem altă cale. Trebuie să hrănim milioane de oameni. Nu putem să cultivăm 3 roșii 2 luni pe an și, în rest, să mâncăm ce? Nu putem să ne întoarcem înapoi. Evident, orice exces este periculos. Folosirea abuzivă trebuie evitată, e aberant să faci brânză sau carne dintr-o zeamă albă. La noi în țară încă nu este cazul, dar în SUA s-a ajuns să se mănânce mâncare care nu mai e mâncare.

Dezbaterea publică priving OMG continuă

Recent, europarlamentarii din Comisia de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au respins propunerea Comisiei Europene de a permite statelor membre să decidă dacă interzic sau nu importul de organisme modificate genetic. Votul va fi reluat în plenul Parlamentului European, pe 28 octombrie.

În luna aprilie a acestui an, Comisia Europeană a aprobat importul a 19 noi produse modificate genetic, care se adaugă la cele 58 care erau acceptate în Uniune.

spot_img

Ultimele știri