Are panouri solare pe jumătate dintre clădiri, numeroase spații verzi, grădini pe acoperiș, turbine eoliene, un sistem de iluminat eficient energetic, iar pe străzile lui circulă preponderent mașini electrice. Așa ar putea arăta orașul Târgu Jiu, în viitor. Deocamdată, va fi mai bogat cu un foișor construit de la zero, dotat cu panouri fotovoltaice și amenajat cu motive tradiționale românești.
50 de copii s-au gândit la începutul lunii august cum să facă orașul Târgu Jiu mai sustenabil. Au și construit o machetă care le ilustreară viziunea. Alți 50 au construit săptămâna trecută un foișor luminat cu panouri fotovoltaice și personalizat cu motive tradiționale românești. Toate acestea au avut loc în cadrul unei tabere a meseriașilor, organizate de Petrom în cadrul programului Ţara lui Andrei.
Copiii prezenți în tabără au vârste cuprinse între 15 și 18 ani și sunt elevi la școli profesionale din județul Gorj. Unii se pregătesc să devină constructori, iar alții – electricieni. I-au coordonat 5 membri ai echipei EFdeN, care au construit în trecut două modele de case sustenabile. Despre ce au făcut în tabară am povestit cu doi dintre aceștia, arhitecții Claudiu Butacu și Ana Maria Ghiță.
Macheta Târgu Jiu, un proiect îndrăzneț, axat pe sustenabilitate
În prima săptămână a taberei, 50 de elevi și-au imaginat cum ar putea arăta în viitor orașul Târgu Jiu. Principalele criterii de care au ținut cont au fost sustenabiitatea și eficiența. Cu ele în minte, au creat o machetă de aproximativ 2 pe 3 metri.
S-au inspirat din reaitate. Au păstrat monumentele lui Brâncuși și toate parcurile. De asemenea, au ținut cont de împărțirea în două a orașului străbătut de Jiu. Au creat câte 3 cartiere de fiecare parte și au amplasat clădirile utilitare astfel încât fiecare cartier să funcționeze ca un centru comunitar.
În ceea ce privește sustenabilitatea orașului, măsurile imaginate sunt numeroase. Au dotat mai bine de jumătate dintre clădiri cu panouri fotovoltaice și solare, au construit o hidrocentrală și au instalat două eoliene. Atunci când au amplasat zonele vitrate, au ținut cont de orientarea soarelui, astfel încât casele să beneficieze de cât mai multă lumină naturală.
Eficiența clădirilor este garantată și de forma lor compactă. Și, deși nu se vede pe machetă, elevii au hotărât că toate clădirile sunt bine izolate, ca să se elimine pierderile de energie. Sistemul de iluminare a fost gândit și el pe baza de LED.
De asemenea, majoritatea mașinilor care circulă pe străzi sunt electrice, în viziunea elevilor.
Chiar dacă imaginația copiilor le-a dus departe, Ana Maria Ghiță i-a avertizat că proiecul rămâne idealist.
„Nu este eficient să dărâmăm totul și să construim de la capăt. Dar avem alte soluții, putem adapta ceea ce avem, prin retrofitting, astfel încât devenim mai sustenabili.”
De la viitor la prezent: cum au construit foișorul solar
Pentru construcția foișorului, cei de la EFdeN au comandat materialele de la un constructor specializat. Nu l-au vrut însă montat, ci au păstrat întreaga „distracție” pentru copii. I-au împărțit pe echipe și, în 3 zile, au reușit să pună pe picioare și să amenajeze foișorul. Acesta va fi instalat într-un parc din Târgu Jiu, astfel încât să se poată bucura de el toți locuitorii orașului.
Până la varianta finală, viitorii meșteri au avut însă numeroase provocări.
În afară de podea și de câteva garduri din lemn, au meșterit totul: au ridicat structura, au tăiat, au șlefuit și au lăcuit lemnul, au creat propriile abajururi din lemn și au decorat alte câteva cu sfoară din cânepă.
Au montat scaunele și masa și le-au lăcuit.
Apoi, au realizat circuitele electrice. O echipă de viitori electricieni s-a ocupat de tabloul electric, o alta – de iluminatul general și încă una – de iluminatul ambiental.
Cele mai mari bătăi de cap le-au avut cu acoperișul, căptușit cu un material cauciucat impermeabil.
Au vrut ca foișorul să nu fie doar arătos, ci și funcțional. De aceea, l-au dotat cu prize pentru exterior, astfel încât utilizatorii să își poată încărca dispozitivele electronice.
În interior, au amenajat o zona de relaxare, cu hamac, masă și scaune tradițional românești, și una de lucru – cu câteva locuri la birou.
Rezultatul final vorbește de la sine.
Experiența i-a ajutat dincolo de exersarea abilităților practice, spune Claudiu Butacu. Potrivit lui, cel mai important este faptul că elevii au experimentat munca în echipă. „Am încercat să îi învățăm să lucreze multidiscipinar și chiar interdisciplinar. Au făcut schimb de echipe și s-au adaptat în urma unor simulări de erori.” Nu au lipsit nici mustrările, atunci când a fost cazul. Trainerii nu le-au imputat însă greșelile, ci faptul că nu le-au recunoscut la timp.
Formarea profesioniștilor, o prioritate de CSR
Tabăra Meseriașilor face parte dintr-un demers mai amplu, prin care Petrom încearcă să formeze următoarea generație de meseriași. Despre acest demers am discutat cu Mona Nicolici, Community Relations & Social Affairs în cadrul companiei. Mi-a mărturisit că nu a crezut niciodată că poate ajunge atât de departe cu programul și că în continuare mai sunt multe de făcut.
Să creez clase în învățământul profesional mi se părea imposibil, la cât de închis este sistemul educațional. Acesta e indisolubil legat de angajator. Or, în România, nu s-au mai actualizat calificarile de foarte mult timp. Nimeni nu s-a mai uitat care este nevoia de piață, astfel încât să o satisfacă. De aceea am pornit România Meseriașă.
Programul a fost creat dintr-o nevoie de business. Atunci când cineva ieșea la pensie, nu avea cine să îi ia locul. Au pornit cu înființarea a 3 clase de petroliști în Târgu Jiu, Pitești și Moinești. S-au extins însă rapid și spre ate meserii, care, deși nu erau importante pentru business, erau vitale pentru comunități.
Companiile trebuie să își asume astfel de demersuri de responsabilitate socială dincolo de interesul lor de business. Iar autoritățile trebuie să găsească modalități de a motiva aceste companii să se implice în dezvoltarea comunităților.
În această notă mai degrabă realistă decât optimistă am părăsit vineri Tabara Meseriașilor, care continuă și săptămâna aceasta.
