De unică folosință: PET-urile și strategia de marketing care sufocă Pământul

in De unică folosință, EcoLIFESTYLE, Poluare, Recomandate 9 February 201730 Views

Dintre toate articolele de plastic de unică folosință, PET-urile sunt cel mai des întâlnite. Aruncăm 50 de miliarde anual și reciclăm doar unu din șase. Restul ajung să polueze pământul și apele din care tot noi ne luăm apoi hrana. Nu este greu de intuit vinovatul. Cum am ajuns însă noi, consumatorii, să ne lăsăm păcăliți atât de ușor?

de unică folosință plouare plastic PET

Dacă la sucurile la PET am putea renunța, veți spune că la apă cu siguranță nu. Și totuși, trebuie să precizăm că producția de apă la PET a ajuns să o depășească pe cea de băuturi răcoritoare. Potrivit unei companii internaționale de cercetare de piață, se înregistrează anual a creștere o vânzărilor de 6%.

Într-un material video realizat în 2010, cei de la The Story of Stuff explică modul în care am ajuns să consumăm apă la PET și să poluăm astfel mediul înconjurător.

Cum „s-au adaptat” producătorii de băuturi la PET

Conform animației, companiile producătoare de băuturi carbogazoase ajunseseră la o plafonare a vânzărilor pe la începutul anilor ‘70. Așa că au creat un nou produs. Când Perrier a ieșit pe piață cu apă la sticlă, cetățenii au râs și au crezut că va fi doar o modă trecătoare. Companiile însă au pornit adevărate campanii pentru a ne convinge că apa de la robinet este nocivă pentru sănătate. Apoi, au îmbuteliat-o în plastic, un material mai ieftin decât sticla, care a permis distribuția în masă.

Astfel, am ajuns să consumăm, potrivit Statistia.com, aproape 400 de miliarde de litri de apă îmbuteliată. Jurnaliștii de la Huffington Post estimează un consum de 50 de miliarde de sticle de plastic anual. Potrivit National Geographic, doar una din 6 sticle ajunge să fie reciclată, restul sfârșind pe fundul oceanelor, pe câmpii, la gropile de gunoi sau în incineratoare.

Managementul poluării post-consum este însă doar un aspect pentru care industria producătoare ar trebui să plătească. Procesul de manufactură al sticlelor este însă la fel de sau chiar mai dăunător mediului. Pentru producția sticlelor, se consumă anual 30 de milioane de barili de petrol. Cantitatea ar fi suficientă pentru a alimenta peste 1,7 milioane de mașini timp de un an, conform estimărilor National Geographic.

Petrolul nu este însă singura resursă folosită. Un specialist în sustenabilitate estima pentru Tree Hugger că, pentru producția unei sticle de apă, se consumă de 7 ori mai multă apă decât ceea ce se îmbuteliază. Asta în condițiile în care peste un miliard de oameni încă nu au acces la apă potabilă. De asemenea, se consumă în medie un litru de petrol pentru transport și se generează cel puțin 500 de grame de CO2.

Cine plătește pentru tot acest impact?

Potrivit The Story of Stuff, companiile producătoare de apă îmbuteliată sunt mai puțin reglementate decât cei care furnizează apa de la robinet. Prin urmare, apa lor este uneori de mai proastă calitate, fiind totodată de 2.000 de ori mai scumpă. Așadar, pe bună dreptate, producătorii mini-documentarului se întreabă cum de consumatorii s-au lăsat atât de ușor păcăliți.

Companiile spun că nu fac altceva decât să satisfacă cererea consumatorilor. Dar cine ar cere apă mai puțin sustenabilă, mai puțin gustoasă, dar mult mai scumpă, mai ales când o poți obține aproape gratuit din propria bucătărie?

Ajungem la concluzia toate costurile producției de apă îmbuteliată sunt acoperite de consumatori. Aceștia plătesc o dată prețul nejustificat al apei la PET, apoi, prin intermediul taxelor plătite către autorități, plătesc și pentru gestionarea impactului negativ pe care PET-urile le au asupra mediului. Nu în ultimul rând, plătesc cu propria sănătate.

PET-urile, nocive (și) pentru sănătate

Se pare că nu doar calitatea apei este importantă în alegerea unei ape îmbuteliate. Plasticul în care este livrat produsul conține substanțe chimice (BPA și ftalați) care contaminează apa chiar și când PET-ul este păstrat în condiții optime. Odată cu expunerea la soare și cu folosirea repetată, efectul nociv se amplifică.

Aceste substanțe pe care le ingerăm sau care se scurg în ape și pământ pot cauza boli grave. Dintre acestea, un celebru medic american amintește: afecțiuni ale creierului, hiperactivitate, agresivitate crescută, tulburări de învățare, obezitate, disfuncții hormonale, sistem imunitar scăzut, creșterea riscului de cancer de prostată sau diminuarea producției de spermă.

Documentarul Tapped prezintă toate aceste aspecte: atât cele legate de mediu și etică, precum și cele legate de sănătate. Producătorii au vorbit cu specialiști și au analizat impactul unor companii precum PepsiCo și Nestlé Waters, atât la nivel global, unde distribuie marfa, cât și la nivel local, unde o produc.

Cei de la The Story of Stuff atrăgeau atenția asupra declarației Vice-președintelui Pepsi, care spunea că „cel mai mare dușman al industriei este apa de la robinet”. De aceea, activiștii recomandă cetățenilor să facă tot ce le stă în putință pentru a recupera acest drept fundamental. Slovenia, de exemplu, a modificat anul trecut Constituția țării, introducând un amendament care obligă autoritățile să garanteze accesul la apă potabilă tuturor cetățenilor. Potrivit noii reglementări, companiile nu vor mai avea voie să comercializeze apă. Nu sunt însă singurii. Asemănător au procedat și câteva autorități ale statelor din SUA, interzicând vânzarea de apă la PET.

Este greu de crezut că o astfel de măsură va fi adoptată vreodată în România. Prin urmare, probabil singura modalitate de a influența consumul actual este prin educarea consumatorilor. În materialele viitoare, vom încerca să aflăm dacă teama consumatorilor de a bea apă de la robinet este justificată și ce alternative există pentru consumul de apă la PET.

Comentarii

comentarii