Amplasat in muntii stanisoarei, pe cursul mijlociu al raului Cuiejdel, in bazinul superior al raului Cuiejdi, afluent, la randul lui, al Bistritei, Lacul Cuiejdel a aparut in 1991, dupa o miscare tectonica inceputa in 1978, care a barat complet cursul raului cu acelasi nume. Complexitatea surparilor si alunecarilor de teren a facut ca in aval de lacul mare sa se formeze inca patru lacuri mai mici, cu suprafata de cateva sute de metri patrati.
Cu o suprafata de 12,2 ha (Lacu Rosu are 12,6 ha), lacul de baraj natural Cuejdel are lungimea de 1,2 kilometri, adancimea medie de 7,44 m, cea maxima de 16,1 m, acumuland un volum de 907.000 de metri cubi de apa. In linie dreapta, lacul se afla la circa 21 de kilometri nord-vest de Piatra Neamt, dar pe singura cale de acces auto, pe drumul forestier bifurcat in satul Cracaul Negru din drumul care strabate comuna Cracaoani, distanta este de vreo 60 de kilometri.
Rezervatie naturala, prin hotarare de guvern
Nefiind amplasat la marginea vreunei sosele circulate, precum Lacu Rosu, ci in inima unei paduri in care poti ajunge pe un singur drum forestier sau cu pasul, Cuiejdelul nu are inca amenajari moderne. Pentru amatorii de natura virgina acest lucru este, de departe, un avantaj. Aparut de doar cativa ani, Lacul Cuiejdel are insa, deja, un grad mare de colmatare cauzata de eroziunea solului in zona drumului forestier si a taierilor de arbori.
Cercetatorul Mihai Porumb de la Laboratorul de Acvacultura si Ecologie Acvatica de la Piatra Neamt, apartinand Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, atrage atentia ca, din cauza colmatarii, Lacul Cuiejdel nu mai poate fi considerat cel mai mare lac de baraj natural din tara ca volum de apa, ramanand in urma Lacului Rosu. Fiind extrem de important pentru stiinta, care are posibilitatea sa urmareasca etapele initiale de evolutie al unui astfel de sistem, Lacul Cuiejdel este protejat de lege. Hotararea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004 declara Lacul Cuiejdel rezervatie naturala, dar numai luciul de apa si zona afectata de alunecarile de teren, fara sa fie prevazuta nici o zona tampon in jurul ariei protejate.
Cazare la manastiri
Gratie vecinatatilor, turismul la Cuiejdel este imbinat intr-un mod placut cu turismul spiritual. Pentru cei care evita dormitul in cort, un loc de cazare poate fi gasit la Manastirea Almas. Conditiile sunt mai mult decat decente, pavilionul pentru pelerini fiind recent construit si dotat cu toate cele necesare. De aici, cu pasul, expeditia pana la Lacul Cuiejdel dureaza ceva mai mult de o ora. Manastirea Almas se afla la iesirea din satul cu acelasi nume, pe drumul comunal DC 146, care se desprinde, pe partea stanga, din drumul Piatra Neamt – Targu Neamt, DN 15C. Abandonata o vreme pe timpul comunismului, manastirea Almas a renascut atat ca obste monahala, cat si ca facilitati de cazare pentru turisti. Potrivit traditiei, pe locul actualei manastiri a existat o veche obste calugareasca statornicita inca din secolul al XV-lea, sub conducerea sihastrului Almas, venit din Transilvania.
Cu ajutorul Ecaterinei Cantacuzino, sotia spatarului Iordache Cantacuzino, aici s-a construit, in 1715, un schit de maici. In 1821, boierul Lupu Bala si monahul Rafail zidesc actuala biserica pe locul vechiului lacas din lemn, iar in 1851 aceasta este supusa unor ample lucrari de renovare pe cheltuiala boierului Palade.
Din vechile constructii se mai pastreaza si astazi turnul-clopotnita de la intrarea in manastire si o casuta de tip taranesc datand din 1725, care adaposteste acum Paraclisul "Sf. Nicolae".
O alta manastire din apropiere care poate fi vizitata si la care turistii se pot caza este Manastirea Horaita. Aflata intr-o poiana, Manastirea Horaita ofera o atmosfera de tihna si pace pe care nu o poti gasi decat departe de agitatia aglomeratiilor urbane. Aici se poate ajunge atat pe drumul forestier care iese din satul Almas, cat si pe drumul DJ 156A, care strabate satele Negresti si Poiana. Maretia arhitecturala a Manastirii Horaita este subliniata de cele nu mai putin de opt turle amplasate pe acoperisul bisericii. Zidita la 2 octombrie 1867, actuala biserica a fost construita dupa un model de pe muntele Tabor.
Trecutul asezamantului monahal este unul impletit cu istoria locurilor. Prima mentiune documentara dateaza din 11 iulie 1428, cand un act emis de Cancelaria lui Alexandru cel Bun consfinteste trecerea bisericii Horaita in jurisdictia Manastirii Bistrita.
Incepand din timpul lui stefan cel Mare, din 1466 pana in 1518, Manastirea Horaita este locuita de vanatorii din satele din jurul Cetatii de la Vaslui, iar calugarii se refugiaza in padure, la circa un kilometru, unde intemeiaza Schitul Horaicioara, care exista si astazi. La Manastirea Horaita a fost pedepsit sa stea Carol al II-lea timp de 75 de zile, dupa scandalul casatoriei secrete cu Zizi Lambrino.
Pentru mai multe informatii viziteaza Romania libera
