Alimentele zombi sunt deja prezente pe piata. Iradierea hranei mascheaza igiena necorespunzatoare, iar specialistii ne pun in garda despre pericolul iminent pentru sanatatea noastra.
Text de Ileana Magureanu
Foame de bani
"Iradierea e buna pentru comercianti, nu pentru consumatori“, declara Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetari Alimentare. Profitul primeaza. Creste durata de pastrare, prelungindu‑se conservabilitatea. Alimentele iradiate pot fi transportate pe distante mari si, ulterior, pot ramane mai mult timp pe rafturile magazinelor.
Iradierea creste cota de piata in comertul international. Companiile procesatoare de alimente se pot axa doar pe marketing si transport. Celelalte activitati pot fi mutate in tari cu forta de munca mai ieftina si cu standarde sanitare permisive. „Iradierea este o metoda de conservare a alimentelor“, explica dr. Mihalis Cutrubinis de la Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara. Tehnologia implica expunerea la un flux de raze ionizante. Doza aplicata este de 10 kilogrei (KGy). Dispozitivul folosit este un accelerator de particule de inalta energie sau o sursa radioactiva. Procedeul distruge microorganismele, incetineste coacerea fructelor si a legumelor si inhiba germinatia si alterarea.
„Iradierea nu trebuie folosita pentru a masca defectele de igiena“, avertizeaza Mencinicopschi. Aceasta metoda nu distruge micotoxinele, cum ar fi aflatoxinele sau toxina botulinica. In cazul alimentelor infestate anterior, raman dejectiile metabolice ale microorganismelor. Consumatorul nu are cum sa-si dea seama de prezenta compusilor care ii pot afecta sanatatea. De exemplu prionii, responsabili de boala vacii nebune, sunt rezistenti la iradiere.
In hrana iradiata este greu de depistat deteriorarea naturala.
Oameni si soareci
Radiatiile creeaza „produsi radiolitici unici“. Acestia sunt de obicei mutageni si determina aberatii cromozomiale adesea asociate cu celulele canceroase. Dupa cateva luni de hranire cu porumb iradiat, cobaii au facut cancer la diverse organe (rinichi, ficat etc.), arata un studiu al Centrului National de Cercetare Stiintifica din Franta.
Cunoscuti drept cancerigeni sunt neoprodusii 2-ACB, rezultati din iradierea trigliceridelor (grasimi). „Studii din 1990 au evidentiat legatura dintre 2-ACB, cancerul de colon si deteriorarea genetica la sobolani si oameni“, ne spune André Leu, presedintele Federatiei Organice din Australia. Dupa 50 deani de cercetare inca nu se intelege exact cum au loc aceste schimbari. Mai degraba se concep metode de a le ascunde, decat sa se actioneze asupra lor.
60 de tipuri de alimente in peste 40 de tari din intreaga lume sunt supuse iradierii. Printre ele se numara fructele de mare, carnea, fructele si legumele. Uniunea Europeana a aprobat spre iradiere doar condimentele,
plantele aromatice si legumele uscate. „Legislatia romaneasca obliga etichetarea alimentelor iradiate, ne spune Monica Neagu de la Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. Cele doua
variante sunt: „iradiat“ si „tratat cu radiatii ionizante“. „De anul acesta dispunem si de aparatura de detectie a iradierii“, completeaza Neagu.
Problemele sunt insa doua: in timp, marimile fizice masurabile scad sub limita de detectie, iar uneorieste nevoie de doua metode care sa confirme iradierea produsului respectiv. Asadar, este crucial momentul de prelevare a probelor supuse detectiei.
Factorul Bleah
„Sunt probleme legate de gustul alimentelor“, declara Mihalis Cotrubinis. Ele devin mai fade. Iradierea schimba si chiar distruge savoarea, aroma, aspectul si textura hranei. Studiile au aratat ca alimentele iradiate au miros putred, metalic, ars si, in general, dezagreabil. Gustul este similar sulfului, parului ars si grasimii rancede.
„In produsele iradiate nu mai exista nici vitamine, nici microorganisme“, avertizeaza Roland Desbordes, presedinte al Comitetului de Cercetare Independenta a Iradiatiilor (CRIIRAD). Alimentele iradiate isi pot pierde 2% pana la 95% din vitamine. De exemplu, se pierde 80% din vitamina A din oua si 40% din betacaroten din sucul de portocale. Rezultatul este un produs biologic mort.
„Legumele si fructele devin conserve“, completeaza Mencinicopschi. Li se inactiveaza sistemele enzimatice si nu au aceleasi calitati nutritionale. Consumul de fructe si legume iradiate ne expune radicalilor liberi trapati. In loc sa fim protejati de ei, celulele ne sunt atacate de acesti compusi ascunsi. Consumatorul are dreptul de a fi informat complet, corect si de a lua decizia de a cumpara sau nu un aliment iradiat, in totala cunostinta de cauza.
Conservator
„Autoritatile nu trebuie sa permita comercializarea sau consumul alimentelor iradiate pana nu se demonstreaza ca neocompusii generati nu prezinta pericol“, subliniaza André Leu. Securitatea alimentelor si nutritia populatiei sunt de prim interes. Consumatorul trebuie sa beneficieze de produse sigure. Pentru ca acest deziderat sa se materializeze, trebuie sa se implice toti cei din industria alimentara – de la producatorii de materie prima pana la comercianti.
Atitudinea recomandata este cea conservatoare, de aplicare a principiului precautiei. Iradierea se justifica doar in conditiile in care nu sunt aplicate corespunzator toate celelalte masuri de prevenire a contaminarii alimentelor. Solutia este, asadar, o practica de autoconservare a speciei noastre.
