Ecologia, o piesa care nu se va juca la TNB

Text de Roxana Bucata

Cladirea Teatrului National Bucuresti se afla in plin proces de renovare. Trendul constructiilor verzi va ocoli insa TNB ul. Teatrul va fi verde "doar de banii care raman", si asta in cel mai bun caz.

Energiile regenerabile nu sunt in topul listei de prioritati pentru cei care se ocupa de lucrarile de renovare. "Prioritatea mea este sa o consolidez si sa o refunctionalizez. Nu poti sa pui panouri solare pe o cladire care se darama", a declarat, pentru "Green Report", arhitectul Romeo Belea. Cat despre energiile regenerabile, "daca intra in bani sunt o prioritate", a spus acesta.

Lucrarile de reabilitare a Teatrului National se afla totusi in stadiu incipient. Deocamdata, nu a fost realizat proiectul de executie si nici nu se stie cati bani se vor investi in acest program.

Intentiile insa sunt foarte ecologiste. "Sigur ca ne gandim la chillere sau la pompe de cal dura, insa lumea nu da bani nici pentru sisteme normale", ne-a declarat Alexan dru Dolinschi, unul dintre inginerii pro iectului. Acesta ne-a spus ca in planul initial au fost incluse panourile solare pentru incalzirea apei menajere pe timp de vara si becuri ecologice, insa o implementare la scara larga a practicilor ecologice depinde numai de banii care vor fi investiti.

"Eficienta energetica cu bani putini nu se poate. Sigur ca iti scoti banii dupa, prin econo miile pe care le faci, dar autoritatile nu vor sa scoata bani din buzunar la inceput, asta e mai greu", a mai adaugat Dolinschi.

Transformarea cladirii va genera cresterea numarului de locuri in salile de spec tacol de la 1.720 la peste 3.100. Sala Studio, cu geometrie variabila, va aduce publicului de teatru 450 de locuri. Aproape 1.500 de locuri vor rezulta din amenajarea a doua noi sali in cladirea centrala si a unei sali in subsolul scenei mari, fiecare de cate 250 de locuri, a unui teatru in aer liber de 330 de locuri - situat pe acoperis - si a unei sali de 400 de locuri amplasate in spatele cladirii TNB.

Proiectul se va derula pe durata a trei ani si beneficiaza de o finantare de 40 de milioane de euro, din care 27,2 milioane sunt asigurate prin intermediul unui imprumut BERD, restul resurselor urmand sa vina de la bugetul de stat.