Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit  finantează peste 260 de proiecte de investitii, axate pe agricultura ecologica

Proiectele finanţate prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR) aduc până în acest moment în economie peste 4 miliarde de euro, se arata intr-un comunicat.

Un lucru îmbucurător în finanţarea proiectelor de investiţii în agricultură îl reprezintă ponderea din ce în ce mai mare a producţiei ecologice. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) finanţează peste 260 de proiecte de investiţii care sunt axate pe agricultură ecologică.

În industria alimentară APDRP a contractat şi 39 de proiecte care vizează procesarea BIO a produselor agricole.

Rezultatele de până în acest moment arată că în ceea ce priveşte modernizarea exploataţiilor agricole (Măsura 121), finanţările europene au vizat în principal culturile de câmp, mai precis achiziţionarea de utilaje specifice. Astfel, 1.064 de proiecte de investiţii, pentru care APDRP a semnat deja contractele de finanţare, au ca scop dotarea cu maşini agricole.

Alte proiecte au în vedere investiţii în creşterea porcilor, păsărilor sau bovinelor, principalele achiziţii fiind direcţionate spre construcţia de clădiri. Este vorba despre aproximativ 300 de proiecte.

„Rezultatele de până acum arată contribuţia majoră pe care fondurile europene derulate de APDRP o au în economia rurală. Putem spune că se aduce un aport semnificativ la progresul mediului rural românesc. Cred că nu mai există vreo comună în care să nu fie o investiţie publică sau privată pe care să nu o sprijinim. Nu mai sunt mulţi bani disponibili, aşa că sfatul meu pentru toţi cei interesaţi este acela de a demara cât mai repede demersurile pentru alcătuirea proiectelor. În contextul unei concurenţe acerbe pentru obţinerea finanţării, APDRP va selecta doar cele mai bune şi viabile proiecte” a precizat Mihai Gavril Vădan, directorul general al Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

În ceea ce priveşte creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere (Măsura 123 împreună cu Schemele de ajutor de Stat aferente) majoritatea investiţiilor s-au concentrat pe industria alimentară (709 proiecte), procesarea produselor silvice atrăgând 135 de beneficiari.

Dacă ne referim la tipurile de beneficiari care au accesat Măsura 123, putem spune că majoritatea covârşitoare este reprezentată de microîntreprinderi, aproximativ 714.

O situaţie la fel de bună se constată şi în ceea ce priveşte diversificarea economiei rurale. Astfel, prin Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”, au fost finanţate 2.157 de noi microîntreprinderi, cu alte cuvinte, noi agenţi economici care să contribuie la dezvoltarea directă a economiei locale. Valoarea totală a tuturor acestor proiecte este de 125, 56 milioane de euro.

Deşi nu a mai avut interesul uriaş din perioada Programului SAPARD, proiectele de investiţii în turismul rural (Măsura 313) constituie un domeniu care a atras finanţări de 379 de milioane de euro prin 921 de proiecte contactate. Dintre acestea, peste 720 au solicitat fonduri nerambursabile pentru construcţia sau modernizarea de structuri turistice de cazare, alimentaţie publică şi agrement. Valoarea totală a investiţiilor este de 337 de milioane de euro. Alte proiecte au propus înfiinţarea în zonele rurale de centre de informare turistică, prevăzute cu toate echipamentele necesare, inclusiv cu personal de specialitate.

Peste 1,14 miliarde de euro sunt angajate în investiţiile pentru renovarea şi dezvoltarea satelor (Măsura 322), fiind vorba de 369 de proiecte. Cu toate acestea, comunele beneficiare în mod real de banii europeni pentru infrastructură rurală sunt în număr de 390. Alocarea acestei Măsuri a fost epuizată încă de la primele licitaţii de proiecte.

Acestea sunt datele statistice ale implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în România până în acest moment, procesul de contractare de noi proiecte fiind în plină desfăşurare.

Mihaela Pavnutescu