In Romania, colectarea selectiva este o practica obligatorie prin lege, insa ingreunata de lipsa de educatie si informare a oamenilor, care, desi au containere separate pe strazi, isi arunca resturile de saorma in cele pentru plastic si plasticul in containerele pentru hartie. Pe de alta parte, cei mai responsabili sunt descurajati de firmele de salubritate, care preiau gunoaiele la gramada si ii fac sa creada ca eforturile lor au fost in zadar.
Redactia Green Report primeste regulat sesizari de la bucuresteni nemultmiti de sistemul de colectare selectiva. Ei sustin ca fac efortul de a aduna deseurile pe categorii si de a le depozita separat, insa nu au unde sa arunce metalele si sunt descurajati de firmele de salubritate, care preiau deseurile la gramada, in aceeasi masina de gunoi. Sesizarile primite de Green Report vin si de la persoane care sustin ca ar fi gata sa colecteze selectiv deseurile, insa nu stiu cum sa faca acest lucru.
Bucurestenii care nu doresc sa colecteze selectiv sau care pur si simplu nu au fost informati ca sunt obligati prin lege sa faca acest lucru arunca gunoaiele la ghena, indiferent de tipul lor, inlesnindu-le drumul catre o groapa de gunoi, cel mai probabil neecologica. Pe de alta parte, cei care colecteaza selectiv raman cu impresia ca eforturile lor sunt in zadar, deoarece de firmele de salubrizare din Capitala rastoarna pubelele impreuna atunci cand ridica gunoiul.
“In Sectorul 1, mai exact bateria din intersectia Schitu Magureanu cu Stirbei Voda, am vazut cu ochii mei cum vine o masina de salubrizare, in jur de ora 23:30, si toarna cele trei containere de sticla, hartie si plastic la gramada”, sustine bucuresteanul Tiberiu Pana.
Cu toate acestea, reprezentantii firmelor de salubritate sustin ca nu pot ridica separat containerele deoarece acestea contin deseuri amestecate – gunoi menajer la plastic etc. – si ca oricum deseurile trebuie sortate ulterior.
„Ce se poate duce direct la valorificare, se duce, dar de cele mai multe ori trebuie sa facem noi o selectie, pentru ca nu exista colectare selectiva. Gasim plastic in containerele pentru hartie sau resturi de la saorma in containerele pentru plastic”, a declarat pentru Green Report Bogdan Istodor, inspector protectia mediului la Romprest.
Reprezentantii firmelor de salubritate contactate de Green Report considera ca ar trebui sa existe mai multe campanii de informare in acest sens, facute nu numai de Agentia pentru Protectia Mediului, ci si de autoritatile locale si firmele de salubritate.
„In afara de aceste campanii, daca s-ar aplica si amenzi, cred ca s-ar respecta legea de mai multa lume”, a adaugat reprezentantul Romprest.
Parerea este impartasita si de populatie: doi din trei romani considera ca amenzile sunt una dintre cele mai bune solutii pentru incurajarea colectarii selective, potrivit unui sondaj IMAS realizat pentru Eco Rom.
Bucurestenii sunt mai receptivi la colectarea hartiei si cartonului, potrivit cifrelor furnizate de firmele de salubritate. Insa obiceiurile de colectare selectiva sunt diferite de la sector la sector. Astfel, firma Urban a strans 592 tone de carton si deseuri de hartie de la cele 110 puncte de colectare selectiva din sectorul 6, 259 tone de plastic si 227 tone de sticla in perioada mai 2008 – mai 2009.
Rezultate mai slabe a inregistrat firma Rosal, care a reusit sa colecteze din sectorul 3, in acelasi interval de timp, 321,290 tone de hartie, 236,594 tone de plastic si considerabil mai putina sticla – 15,20 tone, cu ajutorul celor 98 de puncte de colectare selectiva. In sectorul 3, Rosal are 98 de containere pentru plastic, tot atatea pentru hartie si 60 pentru sticla.
In primele sase luni ale anului 2009, firma Romprest a colectat din sectorul 1 nu mai putin de 313,380 tone de carton si deseuri de hartie, 77,487 tone de plastic si 49,373 tone de sticla. In sectorul 1 exista, de asemenea, si un program-pilot de colectare selectiva din gospodarii, precum si puncte de colectare in 101 de unitati de invatamant din sector.
In sectorul 4, firma Rebu are 15 puncte de colectare selectiva pe domeniul public. In perioada mai 2008-mai 2009, Rebu a colectat 5,865 tone de carton si deseuri de hartie, 3,574 tone plastic si 532 kilograme de sticla numai din aceste dispozitive de pe domeniul public.
Cea mai grava situatie este in sectorul 5, unde serviciile de salubritate sunt asigurate de Administratia Domeniului Public (ADP). De la peste 100 de puncte de colectare selectiva, cate au fost instalate in sector, acum mai exista doar 89, restul fiind distruse de bucurestenii care le-au umplut cu moloz sau alte materiale nereciclabile.
„Rezultatul colectarii selective in sectorul 5 este nul. Pubelele s-au deteriorat pentru ca lumea arunca moloz si gunoiul este mixt, nu poate fi selectat”, a declarat pentru Green Report seful serviciului salubritate din cadrul ADP sector 5, Ion Bobei.
Reprezentantul ADP a adaugat ca au existat campanii de informare in scolile din zona Cotroceni, la care reprezentantii Primariei le-au explicat copiilor despre beneficiile colectarii selective, insa rezultatele au fost nesatisfacatoare.
Comparativ, cele mai recente date ale Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului arata ca pe parcursul anului 2007, la nivel national au fost reciclate 38578,98 tone de sticla, 57312,43 tone de plastic si 236917 tone de deseuri din hartie si carton. Raportat la intreaga cantitate de ambajale introdusa pe piata in 2007, procentul de reciclare a fost de 30,56%, in timp ce in 2006 procentul de reciclare a ambalajelor a fost de 28,6%.
Rusine sau comoditate?
O treime dintre romani nu constientizeaza ca sunt obligati de lege sa colecteze selectiv deseurile, potrivit sondajului IMAS. Chiar daca 98% dintre ei au auzit de acest sistem, colectarea selectiva este un obicei mai degraba in randul femeilor, decat al barbatilor si mai degraba in randul populatiei cu venituri peste medie. In ciuda gradului mare de constientizare privind colectarea selectiva, reprezentantii firmelor de salubritate sustin ca mai este inca de lucru la capitolul educatie si informare.
Cei mai multi romani colecteaza selectiv PET-urile (96,8%), hartia si cartonul (79,4%) si sticla (63,6%), iar 13% dintre romani nu colecteaza selectiv niciodata, arata sondajul IMAS. Principalele motive pentru care acei 13% nu colecteaza selectiv sunt lipsa de educatie, comoditatea, teama ca vor fi considerati snobi de catre vecini si faptul ca firmele de salubrizare preiau deseurile la gramada.
“Principalul motiv este lipsa de educatie. Nu stim sa colectam diferentiat pentru ca nu avem cultura unei astfel de colectari. Nu stim ce inseamna, campaniile nu sunt inca atat de puternice incat sa aiba un impact de masa si ating doar un grup restrans de oameni”, a declarat pentru Green Report Andreea P., antropolog.
Multe dintre asa-numitele europubele de colectare selectiva sunt amplasate in locuri inaccesibile, departe de blocuri sau chiar in mijlocul intersectiilor, dupa cum a sesizat recent cotidianul Adevarul. Astfel, firma Romprest a instalat trei pubele in mijlocul intersectiei Calea Dorobanti-Strada Beller, provocandu-i pe bucuresteni la o adevarata aventura printre masini pentru a reusi sa isi arunce gunoaiele.
“Sunt multe locuri in Bucuresti in care pubelele sunt puse in locuri inaccesibile. Sunt la metrou la Grozavesti, la o benzinarie, pe langa Lacul Morii, la autogara de la Pacii, dar nu pe partea cu blocurile, de parca se duce cineva sa traverseze sa arunce gunoiul”, a declarat antropologul Andreea P.
In ce priveste perceptia celorlalti, ea sustine ca numa ignoranta ii poate face pe oameni sa nu inteleaga ca gesturile mici sunt cele care pot face lumea mai curata.
Aluminiul – ruda izolata a materialelor reciclabile
In Bucuresti exista pubele de colectare selectiva doar pentru hartie, sticla si plastic. Metalele, cutiile de bere si de suc sunt aruncate la intamplare, impreuna cu gunoiul menajer. Statisticile arata ca in Romania, numai 3% din cantitatea de aluminiu este reciclata ceea ce inseamna ca peste 10.000 de tone de aluminiu ajung la gunoi in fiecare an, in conditiile in care acesta este cel mai scump material reciclabil, potrivit grupului americo-polonez CAN PACK.
“Cutiile de bere si de cola, din aluminiu, sunt aruncate in cantitati aproape la fel de mari ca PET-urile. La fel si spray-urile in recipient metalic. Unde ajung ele?“, se intreaba Tiberiu Pana.
Reprezentantii firmelor de salubritate sustin insa ca daca ar instala containere pentru aluminiu, deseurile ar fi furate de diverse persoane care le-ar vinde la centrele de reciclare.
“Deseurile de aluminiu se pun la un loc cu cele de mase plastice. Am evitat sa punem containere separate pentru aluminiu, de teama sa nu fie vandalizate de persoanele care valorifica acest material. Deja am observat ca exista persoane care le pun la un loc”, a declarat pentru Green Report Bogdan Constantinescu, director marketing la Urban SA.
Deocamdata, colectarea aluminiului este lasata in grija persoanelor pentru care vanzarea aluminiului este singura sursa de venit si care sunt astfel mai motivate sa il colecteze, a adaugat Constantinescu.
“A fost usor sa importam peturi si doze dupa ‘89, dar e mai greu sa ne insusim un comportament adecvat astfel incat acestea sa nu fie confundate de copiii nostri cu mediul natural. Am vazut un copil care a intrebat daca traiesc in apa sticlele de Coca Cola”, a declarat pentru Green Report Andreea P., antropolog, care a incercat sa explice pentru Green Report comportamentul ecologic al romanilor.
Colectarea de subzistenta si obligatiile europene
In toate orasele din tara, o mare parte din colectarea selective este facuta de persoane sarace, fara alte surse de venit. Pe litoral, prin cartiere si prin caminele studentesti, ei aduna PET-urile aruncate la intamplare si le duc la centrele de reciclare, de unde obtin un profit pe masura cantitatii aduse.
“Am vazut romi pe strazi si in Regie, adunand PET-uri. Au facut luna printre camine. Si in alte orase se intampla la fel, tot romii care strang fier vechi colecteaza selectiv pentru ca asta le asigura lor existenta”, a adaugat Andreea P.
De asemenea, persoanele care traiesc din colectarea selectiva sunt o prezenta obisnuita pe strazile marilor orase, pe care le strabat zilnic in cautare de fier vechi, plastic sau hartie. Cu toate acestea, eforturile lor nu reusesc sa salte procentul de deseuri reciclate in Romania peste 10%, potrivit Eurostat.
Pentru a creste popularitatea colectarii selective, Camera Deputatilor a incercat sa dea un exemplu si, de cateva zile, este dotata cu dispozitive de colectare selectiva. Acesta este un prim pas din cadrul campaniei Parlamentul Verde, care are ca scop reducerea cantitatii de energie si consumabile folosite de a doua cea mai mare cladire din lume, precum si reciclarea deseurilor produse.
In alte tari, cifrele sunt mai mari, iar colectarea selectiva a devenit un obicei de ani buni. In Europa, procentul de recuperare a deseurilor variaza intre 40 si 70%. Danemarca se situeaza pe locul intai, cu 70%, iar la unele metale, precum otelul, procentul de reciclare este de aproape 100%. De asemenea, in Germania, 60% din deseuri sunt reciclate, arata Eurostat.
Pana in 2013, Romania trebuie sa recicleze 60% din cantitatea de deseuri, conform angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana. Aceste obligatii trebuie indeplinite si de firme, dar si de cetateni. Anul acesta, tinta Romaniei este de a recicla 45% din cantitatea de ambalaje introdusa pe piata de producatori, potrivit Eco-Rom.
Text: Carmen Albisteanu/Green Report
