Taxa de 2% din investitie pentru deseurile din constructii
Orice persoana fizica sau firma care constuieste o cladire ar putea fi obligata sa depuna 2% din valoarea lucrarilor intr-un fond destinat gestionarii deseurilor din constructii. Aceasta este doar una dintre prevederile unui proiect de hotarare de guvern aflat in dezbatere pana la 29 octombrie. Documentul reglementeaza masurile pentru gestionarea deseurilor din constrctii si are ca scop reducerea cantitatii de deseuri, impactului acestora asupra mediului si cresterea gradului de valorificare a lor.
Reglementarea stabileste tinte de reciclare a deseurilor, obligandu-i pe cei care construiesc sau desfiinteaza cladiri sa raporteze anual autoritatilor locale pentru protectia mediului cantitatile de deseuri generate.
Potrivit hotararii de Guvern, suma de 2% din valoarea devizului estimat al lucrarii va fi depusa la primarie, iar constructorii care isi vor respecta obligatiile privind gestionarea deseurilor isi vor recupera ulterior contributia.
In cazul celor care nu vor putea face dovada ca au valorificat o parte din deseuri, banii depusi la fondul de garantare nu se mai returneaza si vor fi folositi de primarie exclusiv pentru valorificarea si reciclarea deseurilor provenite din activitati de constructii.
”Proiectul trebuie discutat, dar nu cred ca este momentul pentru o astfel de taxa, tinand cont de situatia actuala din domeniul constructiilor si de dificultatea cu care sunt platite oricum creantele. Cu siguranta ca aceasta masura va afecta piata si nu cred ca reactiile vor fi favorabile. 2% mi se pare foarte mult si desi suma care garanteaza gestionarea deseurilor poate fi recuperata, ca si TVA-ul care se factureaza la inceput, trec luni bune pana are loc recuperarea”, a declarat presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu.
Inca o lege, aceeasi problema
Noua masura legislativa ar putea sa ramana, asemenea altora ce reglemeneteaza domeniul, doar pe hartie. Unul dintre motive este absenta fondurilor, pe care autoritatile o invoca adesea atunci cand vine vorba despre nefunctionalitatea sistemului de management al deseurilor sau despre absenta acestuia.
”E o lege binevenita, dar nu se va aplica, iar in cadrul legislativ actual nu are cum sa fie functionala. Vor fi probleme de implementare a legii, sunt prea multe autoritati si raportari de controlat, prea multe santiere de verificat pentru personalul de control. Garda de Mediu nu are nici oameni, nici resurse”, e de parare Alaxandru Bara, expert in managementul deseurilor.
Pe de alta parte, unele prevederi ale proiectului sunt deja acoperite de legislatia existenta, avand efecte modeste, daca tinem cont de muntii de moloz de la marginea localitatilor din Romania. Raportarea deseurilor, spre exemplu, este obligatorie inca 2002 prin HG 856/2002, impunand constructorilor sa comunice autoritatilor anual tipurile si cantitatile de deseurilor generate.
Depozite speciale pentru moloz
Comisarul general al Garzii Nationale de Mediu (GNM), Silvian Ionescu, sustine ca inspectorii aveau deja atributii in ceea ce priveste deseurile din constructii si ca noua legea va usura sarcinile acestora.
”Obligand autoritatile locale sa organizeze depozite separate usuram munca de sortare si de reciclare pentru ca toate aceste deseuri inerte vor trebui reciclate si revalorificate si se vor regasi apoi in fundatiile drumurilor, spre exemplu. Dificultatea implementarii ar putea interveni la identificarea unor terenuri destinate acestor depozite, dar aceasta este sarcina autoritatilor locale”, a explicat Silvian Ionescu. El a mentionat ca un astfel de depozit a fost deja amenajat in apropiere de Bucuresti, in comuna 1 Decembrie.
Una dintre prevederile binevenite ale actului normativ vizeaza depozitarea separata a deseurilor periculoase din constructii. ”Romania e plina de materiale de constructii periculoase, in special azbociment, pe care Uniunea Europeana ne obliga sa-l eliminam pana in 2018. Pregatim un ghid care sa informeze populatia in legatura cu pericolul acestor materiale si cum sa scape de ele”, a mai spus comisarul GNM.
15% din deseuri vor trebui reciclate
Daca proiectul se va aproba in forma actuala, romanii vor fi obligati sa valorifice anul viitor minim 15% din deseurile din constructii, procentul urmand sa creasca anual pana la 75% in 2020.
Potrivit actului normativ, persoana sau firma care construieste poate gestiona singura deseurile sau poate incheia contract cu un operator economic sau de salubrizare care sa preia acesta atributie.
La randul lor, primariile vor fi obligate sa colecteze, recicleze sau sa elimine deseurile din constructii abandonate pe intreg teritoriul administrativ si sa controleze producerea si destinatia deseurilor din constructii din gospodariile populatiei.
In cazul nerespetarii normelor de gestionare a deseurilor din constructii, proiectul de act normativ prevede sanctiuni de pana la 30.000 lei.
taguri: solutii ecologice, reciclare, poluare urbana, politica de mediu, investitii si proiecte de mediu, dezvoltare durabila, deseuri, colectarea selectiva a deseurilor, valorificare, taxa, reciclare, proiect, managementul deseurilor, impact asupra mediului, garamtie, constructii, autoritati locale
Evenimentele Green (R)Evolution
Green Revolution este o asociatie de ecologie urbana care isi propune sa creeze o comunitate activa, solidara si sanatoasa, care sa se implice in proiecte extinse de ecologie a oraselor din tara. Green Revolution a luat nastere din grupul media Green Report, din dorinta echipei de a misca lucrurile spre verde si altfel decat cu pixul.
Romanii trebuie sa inteleaga ca, in orase, ei sunt garantii si sustinatorii ecosistemului urban. Orasul intreg trebuie sa existe precum un organism cu roluri bine definite in constiinta si actiunea fiecarui locuitor al cetatii.
Asociatia Green Revolution este o continuare a departamentului de evenimente a grupului Green Report.
Spune-ti parerea despre zonele de picnic! (206 vizite)
Transport ecologic in Delta Dunarii (47 vizite)
Delfinii, monitorizati de Mare Nostrum si Petrom (30 vizite)
Mediafax: Un cutremur de 4 grade s-a produs sambata dimineata in Vrancea (25 vizite)
Sarbatoarea Florilor continua in Herastrau (22 vizite)
Cateva detalii privind continutul proiectului de HG
In ce priveste Directiva 2008/98/CE care trebuie transpusa, aceasta aduce cateva schimbari critice, care ar trebui sa se regaseasca in acest proiect de hotarare de guvern:
- stabileşte ţinta de valorificare a deşeurilor provenite din construcţii de 70% până în 2020;
- prioritizează măsurile luate asupra deşeurilor: prevenire, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operaţiuni de valorificare (de ex.: valorificarea energetică), eliminarea;
- stabileşte când un deşeu nu mai este considerat deşeu (de ex.: deşeuri din construcţii şi demolări, fierul vechi).
Cateva puncte din acest proiect de HG de transpunere a Directivei 2008/98/CE atrag atentia:
1. Romania isi propune sa depaseasca tinta de reciclare impusa de Directiva prin stabilirea uneia de 75%;
2. proiectul respecta prioritizarea stabilita in Directiva pentru gestiunea deseurilor din constructii, astfel incat valorificarea pentru producerea de energie vine ulterior reutilizarii ori reciclarii;
3. nu este foarte clar pe partea definitiilor termenilor folositi (pe de o parte, utilizeaza termeni similari care ar putea produce confuzie : "deseuri tratate"/ "retratare"/ "pre-tratare"/ "pretratare", fara a defini ce inseamna "tratare"; pe de alta parte, face trimiteri pentru folosirea de definitii prezente in alte texte de lege, ceea ce ingreuneaza citirea).
4. proiectul prevede obligatia producatorilor de materiale de constructii de a pune pe piata doar materiale certificate potrivit standardelor europene (ramane sa cerceteze fiecare ce standarde s-ar aplica materialelor comercializate);
5. nu este foarte clar daca detinatorul unor deseuri provenite din constructii are vreo obligatie, prin raportare la titularul activitatii de construire;
6. obligatiile privind gestionarea deseurilor din constructii privesc atat lucrarile pentru care este necesara autorizatie de construire, cat si cele pentru care nu este necesara emiterea unei astfel de autorizatii (ar rezulta ca pentru aceste lucrari din urma nu mai trebuie sa se plateasca cei 2% pentru fondul de garantare);
7. certificatul de urbanism va trebui sa includa printre avizele necesare obtinerii autorizatiei de construire si un acord pe care titularul va trebui sa il incheie cu o firma de valorificare a deseurilor; cu toate acestea, autorizatia de construire va putea fi acordata si in lipsa acestui acord;
8. singura conditionare a emiterii autorizatiei de construire va consta doar in depunerea dovezii ca titularul a platit 2% din devizul estimat al lucrarii intr-un fond de garantare;
9. autoritatile publice locale vor avea o multime de obligatii, inclusiv de a se ocupa ele insesi de valorificarea ori eliminarea deseurilor care nu au fost corect gestionate;
10. referitor la sfera de aplicare a HG, aceasta ar trebui clarificata, intrucat exista prevederi contradictorii ori care necesita interpretare (art. 1 alin. 3, art. 2, art. 18 alin. 2).
Cu toate ca acest proiect de HG ar trebui sa asigure aplicarea efectiva a Directivei 2008/98/CE privind deseurile, el face trimiteri la acte subsecvente care ar trebui sa stabileasca conditii privind gestionarea deseurilor "in cadrul procedurii de reglementare pentru proiectele publice sau private" (art. 7), ceea ce ar putea conduce la intarzieri ori obstacole in aplicare.
Luiza Manolea (http://luiza.manolea.ro/blog/2010/10/21/deseuri-din-constructii-proiect-...)