Anual, cel putin o data pe sezon, guvernantii isi amintesc de acest fenomen si, tot periodic, fac fel si fel de proiecte de stopare a sa. Insa, tot de ani de zile, proiectele vizeaza, invariabil, nordul litoralului: se face lobby din greu, se aloca fonduri de refacere, pana si japonezii de la JICA spun ca Mamaia, Constanta si Eforie sunt prioritare. In acest timp, vitregit ca intotdeauna, litoralul sudic, aflat in prag de disparitie, mai are de asteptat… cel putin zece ani!
In urma cu doi-trei ani, era elaborat, de catre Guvernul Japoniei, la cererea Guvernului Romaniei prin "Japan International Cooperation Agency" – Agentia Japoneza pentru Cooperare Intenationala (JICA), un program tehnic de cooperare, ce acopera litoralul romanesc al Marii Negre de la Midia la Vama Veche. "Studiul privind protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre" a fost realizat de japonezi, in colaborare cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si al Administratiei Nationale "Apele Romane", iar in plan figureaza drept prioritati plajele si falezele din Mamaia si Eforie Nord, considerate drept cele mai afectate de apa marii.
Din pacate, litoralul sudic va trebui sa astepte pana in jurul lui… 2021, asa cum reiese din "nota" privind acest proiect, care poate fi citita pe site-ul Ministerului Mediului. In acest timp, in sud, plajele dispar la fel de repede ca si la Mamaia sau la Eforie. Cele mai afectate sunt plajele din Vama Veche, din Mangalia, Venus si chiar si din Neptun.
Plajele, injumatatite
In prezent, aceste plaje, sleite de inundatii, ingheturi si de lamele escavatoarelor DADL, care aduna algele in timpul sezoanelor estivale, si-au diminuat enorm suprafetele. Localnicii sunt cei mai ingrijorati. Ei stiu cum aratau plajele acum 20 de ani.
"Aici, pe plaja din Mangalia, mergeai destul de mult pana sa ajungi la apa. Golful cel mic, acolo unde se duc de obicei persoanele care au copii, era undeva in larg. Acum, este aproape de dig, incredibil de aproape de faleza. La fel si intre Saturn si Venus. Aceea era cea mai mare plaja de pe litoral si pana la apa faceai, cel putin, cinci minute. Acum, din cativa pasi ai si ajuns in larg", ne spune Ion Soceanu, localnic din Mangalia. Drept reper, pe plaja din Saturn, ne da si izvorul cu apa sulfuroasa: "asta era undeva la mijlocul plajei, chiar pe mijloc era. Acum, a ajuns in mijlocul… marii. Si mai si arata urat, s-a prabusit intr-o parte", spune cu naduf omul.
Falezele din zona o iau, sistematic, la vale – nu exista luna in care imensii pereti din beton sa nu se prabuseasca, fiind carpiti de autoritati, de bine, de rau. Cele mai afectate zone sunt cele din preajma Hotelului "Paradiso" si din dreptul Complexului "President".
Catre sud, situatia eroziunii solului din preajma plajelor este si mai grava. Intre Vama Veche si 2 Mai, falezele sunt in plin proces de prabusire. Unele dintre portiuni au fost inchise, iar cine intra in zona, o face pe propria raspundere. Deja mai multe case, cladite in preajma falezei au disparut: au ramas la vedere fundatiile, initial bine "ancorate" in pamant. Pamantul insa, a luat-o la vale, s-au dus catre mare…
Plajele de aici au un aspect selenar, doar curajosii mai trec de la una la alta, prin "gatuituri" de nisip. Trebuie sa o faca direct pe pietre, pentru ca legaturile din nisip intre aceste plaje s-au "rupt" de la an la an. Daca privesti in sus, vezi falii intregi de pamant care stau gata sa se prabuseasca peste plajele si asa imputinate.
Solutii exista, bani… la "anul"
In urma cu circa trei ani, fostul presedinte al Asociatiei Balcanice de Mediu B.E.N.A., Fokion K. Vosniakos, atragea atentia autoritatilor competente, de faptul ca legislatia romana trebuie adaptata situatiei actuale, pentru ca, fara investitii masive in stoparea acestui fenomen, in cel mult zece ani, "obiectul" turismului de la Marea Neagra, plajele, va disparea cu desavarsire. Administratiile locale nu au acesti bani si, tocmai de aceea, implicarea ar trebui sa vina in primul rand din partea Guvernului. "Anual, plajele de pe litoralul romanesc dispar cu cate doi metri, iar la o portiune de teren, care la suprafata este erodat in proportie de 25%, in adancime, gradul acestei degradari este de cel putin 80%", se arata intr-un raport intocmit de B.E.N.A.
Tot B.E.N.A. arata ca, desi eroziunea este foarte avansata, totusi, si la ora actuala se construieste haotic – hoteluri si vile enorme, amplasate chiar pe nisip, chiar cu riscul de a se prabusi in capul turistilor. Asociatia ofera si solutiile pentru stoparea fenomenului eroziunii: realizarea unui baraj de diguri flotante, care sa fie dotate cu captatoare de energie din cele trei surse disponibile aici, la malul marii – eoliana, solara si hidro-energia valurilor marine. Pentru acest proiect sunt necesare, insa, fonduri substantiale, un metru liniar de astfel de baraje urmand sa coste, cu aproximatie, cat un metru liniar de metrou.
