Gheața Groenlandei se topește de șapte ori mai repede decât în anii ’90 și cu viteze mult mai mari decât previziunile actuale, potrivit unui nou studiu. Dacă ritmul actual de topire se păstrează, aproximativ 400 de milioane de oameni riscă să fie expuşi la inundaţii în zonele costiere în fiecare an până în 2100.
Un alt raport a avertizat că topirea permafrostului arctic ar putea determina eliberarea depozitelor de carbon în atmosferă, ceea ce va accelera încălzirea.
Creșterea ritmului cu care gheaţa din Groenlanda se topeşte ar putea duce la creșterea nivelului mării la nivel mondial cu 7 cm peste estimările actuale până în 2100, 40 de milioane de persoane fiind astfel expuse pericolului de inundații.
Studiul, care a reexaminat 11 măsurători individuale ale satelitului din 1992 până în 2018, a arătat că Groenlanda a pierdut deja 3,8 trilioane de tone de gheață din 1992, suficient pentru a creşte nivelurile mărilor cu mai mult de 1 cm la nivel global.
Analiza a fost un proiect comun între NASA, Agenția Spațială Europeană și Universitatea Leeds, care a spus că a fost cel mai cuprinzător studiu privind pierderea de gheață a Groenlandei de până acum.
Topirea este rezultatul atât scurgerilor de apă la suprafață, cauzate de creșterea temperaturilor aerului, cât și a încălzirii oceanelor care provoacă topirea gheţii de jos.
Temperatura medie anuală a aerului de suprafață din Arctica, în perioada octombrie 2018 – august 2019, a fost a doua cea mai caldă din 1900, potrivit studiului agenției federale americane.
”În ritmul actual, topirea gheţii din Groenlanda va face ca 100 de milioane de oameni să fie inundaţi în fiecare an până la sfârşitul secolului, deci 400 milioane în total din cauza creşterii nivelului mării. Nu este vorba despre evenimente improbabile sau de impacturi reduse; acestea se întâmplă şi vor fi devastatoare pentru comunităţile costiere”, a spus doctor Andrew Shepherd profesor la Universitatea din Leeds.
Potrivit cercetătorilor, Groenlanda stochează suficientă apă pentru a creşte nivelurile mărilor şi oceanelor la nivel global cu şase metri, iar cunoaşterea cantităţii de gheaţă care se pierde este esenţială pentru înţelegerea efectelor şi a impactului schimbărilor climatice.
