500.000 de hectare de pădure sunt ale nimănui din punct de vedere administrativ și pot să dispară în mod legal

in Biodiversitate, Legislatie 4 December 2018 121 Views

Potrivit Inventarului Forestier National (IFN) – Ciclul II (2013-2018), România are circa 7.000.000 ha de pădure la care se adaugă alte aproximativ 800.000 ha cu arbori din afara pădurii. De asemenea, conform Institutului Național de Statistică (INS), terenurile din fondul forestier național ocupă o suprafață de circa 6.500.000 ha. Altfel, comparând datele oferite de IFN cu cele de la INS, din cele șapte milioane de hectare de pădure deținute de România, aproximativ 500.000 de ha de păduri nu sunt incluse efectiv în fondul forestier național. Pentru acestea nu sunt aplicabile legile silvice –  nu sunt stabilite țeluri de gospodărire iar recoltarea și valorificarea lemnului sunt lăsate „la latitudinea proprietarilor” indiferent de importanța lor ecologică și de serviciile de mediu pe care le oferă.

Reprezentanții WWF România susțin că, din punct de vedere al biodiversității, aceste zone adăpostesc ecosisteme rare, amenințate sau periclitate și constituie zone de refugiu pentru animale. Aceste păduri susțin dezvoltarea durabilă a comunităților locale prin serviciile de mediu oferite: îmbunătățirea calității apei, protecția împotriva eroziunii solurilor, protecția malurilor cursurilor de apă, prevenirea și combaterea efectelor inundațiilor, protecția terenurilor agricole și combaterea deșertificării sau sechestrarea carbonului. Ele ajută la păstrarea identității culturale a comunităților locale și menținerea unui peisaj mozaicat specific.

Necunoscute, neprotejate

În România, Statul recunoaște ca fiind păduri terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori ce ating o înălţime minimă de 5 metri la maturitate, în condiţii normale de vegetaţie. Dacă sunt incluse în fondul forestier național, acestea beneficiază de un sistem unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza, în scopul asigurării gestionării durabile.

Pentru că nu beneficiază de măsuri de protecție prin normele specifice fondului forestier național, aceste păduri sunt continuu degradate sau chiar distruse prin incendieri, pășunat intensiv, tăieri ilegale, dar mai ales, tăieri inadecvate rolului de protecție pe care acestea îl îndeplinesc. Pot fi chiar defrișate pentru extinderea terenurilor agricole.

Cu toate că s-au făcut eforturi semnificative pentru combaterea tăierilor ilegale, acestea rămân încă o realitate chiar și în pădurile administrate, însă pentru aceste suprafețe neadministrate, nepăzite, unde deseori forma de proprietate nu este clară, este ușor să înțelegem că riscul este incomparabil mai ridicat. 

Criza lemnului de foc din ultimii trei ani (cu largul concurs al celor trei regulamente de valorificare a masei lemnoase din pădurile proprietate publică) ne demonstrează că aceste păduri au fost lăsate să plătească în mare parte neîmplinirile politicilor forestiere. Nici viitorul nu pare să le rezerve o soartă mai favorabilă în condițiile dezvoltării industriei energetice prin utilizarea biomasei – presiunea asupra acestor ecosisteme va crește exponențial.  Este alegerea noastră daca ne vom uita la aceste păduri ca la 150 de milioane de metri cubi de lemn sau ca la o jumătate de million de hectare furnizoare de servicii de mediu esențiale la nivel national”, a spus Radu Vlad, coordonator proiecte regionale și program păduri la WWF-România.

Procese de regenerare naturale, costuri zero de împădurire

Și mai îngrijorător este faptul că degradarea acestor păduri se desfășoară simultan cu preocupările pentru împădurirea artificială a terenurilor agricole – împăduriri care din păcate se concretizează prin rezultate dezamăgitoare deși sunt alocate fonduri considerabile (in medie 10.000 eur/ha). Dacă ne uităm la stadiul implementării PNDR 2014-2020, vom vedea că nu s-a finalizat nici măcar un singur proiect de împădurire în acest interval de timp.

În ritmul actual al împăduririlor artificiale, vom avea nevoie de mai bine de 5 miliarde de euro și peste 500 ani să creștem fondul forestier național cu jumătate de milion de hectare de pădure. Este mult mai înțelept să îngrijim ceea ce avem deja foarte valoros și să lăsăm natura să lucreze cu noi, pentru noi”, a explicat Radu Vlad.

Comentarii

comentarii