Radu Irimia si Lucian Macavei, doi veterani ai luptei pentru protectia naturii, isi dezvaluie sperantele.
Reprezentantii celui mai vechi club de ecologie cred ca Zlatna, prin solul inca plin de metale grele, Sebesul, prin fabrica de formaldehida, si Rosia Montana sunt cele mai apasatoare probleme de mediu din Romania.
Adevarul: Sunteti veritabili veterani in ecologie. Cand ati inceput?
Membrii Albamont: Clubul de ecologie si turism montan Albamont este cel mai vechi probabil din zona, infiintat fiind in 1980. Pana in 1990, Albamontul era foarte popular pentru ca organiza multe sporturi de iarna si atunci, nefiind alternative pentru petrecerea timpului liber, multi veneau la actiunile clubului. Dupa `90, organizatia a inceput sa promoveze si proiecte de protectia mediului. "Per pedes" este unul dintre cele mai populare actiuni ale noastre – in cadrul lui un grup de turisti fac mai multe trasee in cateva zile de-a lungul carora se executa si marcaje. "Per pedes" se organizeaza in fiecare an in jurul datei de 1 mai.
Ce proiecte de protectie a mediului ati derulat in ultimul timp?
Unul dintre proiectele care s-a mulat cel mai bine pe protectia mediului a fost amenajarea unui gard verde la rezervatia botanica de la Scarita Berlioara, o zona foarte faina, cu specii foarte variate, care se intinde intre judetule Alba si Cluj si unde intrau boii si distrugeau frecvent flora. La doi ani insa de la finalizarea acestei amenajari, gardul a fost distrus si l-am mai facut o data.
La o intalnire cu organizatiile de mediu de la Miercurea Ciuc, cineva se lauda ca a facut ceva similar intr-o rezervatie, dar cu un gard de lemn, pe care l-au dat cu ulei si ala a rezistat. Toata lumea i-a felicitat, dar dupa ce s-a pus problema ca pe doi metri ei au distrus si flora si fauna, tot pe noi ne-au felicitat.
Un alt proiect a fost cel de marcare a traseelor si de amplasare a tablitelor de prezentare a rezervatiilor in Muntii Trascaului. Din pacate, unele dintre ele au fost distruse chiar intr-o saptamana. Alte proiecte au fost de promovare a turismului si de dezvoltare socio-economica pe Valea Ariesului. Am mai amenajat rezervatia Vanatarile Ponorului, unde este un punct de belvedere fata in fata cu cascada din zona; noi am igienizat locul respectiv.
La pestera Huda lui Papara am facut o amenajare jos si o parte in pestera pentru accesul turistilor, ea nefiind operationala in partea superioara pentru ca exista acolo o colonie de lilieci, in jur de 60.000-70.000, cea mai mare colonie din Europa de Sud-Est. Mai avem un proiect de dezvoltare a abilitatilor managerilor de pensiuni turistice si unul de promovare a ecoturismului in Muntii Trascau, precum si pregatirea unor persoane pentru ghizi montani, plus unul de educatie ecologica pentru elevi, prin care incercam sa atragem tinerii interesati intr-o organizatie care sa se numeasca Coalitia Tinerilor pentru un Mediu Curat.
Daca ar fi sa facem un top al problemelor de mediu din Alba, ce ati trece pe primele trei pozitii?
Pe primul loc cred ca este Zlatna, din urma vine puternic Sebesul, cu fabrica de formaldehida, unde daca nu se va gasi cineva care sa se opuna mai cu putere vor fi probleme chiar serioase. Toata lumea stie ca formaldehida este periculoasa; in Germania au fost duse chiar campanii de informare in acest sens, in care erau expuse riscurile achizitionarii mobilei din PAL melaminat – si anume ca iti poate cadea parul s.a. Numai ca nu exista studii stiintifice exacte cu care sa argumentezi riscurile.
Exista doar note disparate, insa un document complet si semnat de o autoriate unica nu exista. Apoi, in top vine Rosia Poieni – Rosia Montana. Acolo, apa este foarte poluata. Sa va dau un exemplu foarte relevant. Am fost cu un proiect in zona aceea si mi s-a spart rezervorul de la Dacie cumva deasupra. Si am incercat sa-l lipesc cu spuma polimetanica, care se da foarte greu de pe maini daca te murdaresti.
Am incercat cu benzina, cu diluant si cu altele si nu s-a dus. Si apoi m-am dus sa ma spal in apa aia rosie si am scapat de murdarie imediat. Asta arata cat de acida e apa aia. Se stie ca, in urma exploatarilor miniere din ultimii 2000 de ani, panza freatica s-a deteriorat acolo, in raul ce trece prin zona scurgandu-se minerale de zinc, arsenic si mult fier, dand o culoare rosiatica apei. Problema e ca apa aia merge mai departe in Abrudel, acesta merge mai departe in Aries, Ariesul merge mai departe in altele.
Cat ar fi contat daca localnicii din Sebes s-ar fi prezentat in proportie mai mare la referendumul legat de inchiderea fabricii Kronospan?
Fireste ca ar fi contat o presiune mai mare. Mie mi se pare ca n-au facut o campanie ca lumea, multi habar n au avut ca s-a mers la vot in ziua respectiva.
Cat de optimisti sunteti vizavi de revirimentul ecologic de la Zlatna?
Imi amintesc ca in perioada `94-`96, un trainer din Vest a venit aici cu o valiza mare cu care lua probe si a deschis-o la Patranjeni, o localitate de langa Zlatna. Capacitatea de masurare era de 12.000 de unitati. Si cineva l-a intrebat cat ar trebui sa masoare calitatea aerului ca sa fie in regula, la care el a raspuns ca pana in 3.000 de unitati.
Or, el nu a avut cu ce sa masoare cat era poluarea de mare la Zlatna. Acum, acolo trebuie gasit un compromis intre conditiile impuse industriilor care vor trage acolo, ma refer la cat de poluante vor fi si nevoia de a oferi locuri de munca. O chestie buna e ca a inceput sa apara vegetatie de cand a incetat sa mearga combinatul. Am aflat ca americanii au inventat o specie de arbori care extrag metalele din sol, ar fi o solutie de ecologizare rapida pentru Zlatna, acum depinde si ce preturi au.
Care sunt cele mai frecvente afectiuni medicale intalnite la locuitorii din Zlatna?
Intoxicatia cu plumb la copii, sau ceea ce se cheama "saturnism", care da tot felul de complicatii: anemie, stari de rau etc. Chiar acum cativa ani s-a evaluat ca 90% din copiii de acolo de pana in cinci ani sufereau de aceasta maladie. Legumele cultivate in zona aveau resturi consistente de metale grele si prin consum ajungeau in organism. Si este o boala despre care am auzit ca nu prea sunt sanse sa mai treaca vreodata.
Legat de Rosia Montana, s-a vehiculat ca alternativa pentru zona respectiva dezvoltarea agroturismului. Or, luand in calcul cat de poluate sunt solurile acolo, varianta ar sta in picioare din punctul dvs de vedere?
Aici trebuie facuta o diferenta – turismul rural inseamna ca eu cazez oamenii la mine, dar cumpar hrana pe care le-o dau de la supermarket. Agroturismul inseamna ca le dau hrana provenind din propria curte. Fiind o zona foarte poluata, nu am cum sa le dau din propria gospodarie pentru ca nici nu se fac, dar alternativele de turism sunt mari.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
