Amestecate cu resturile menajere, bateriile electrice vechi, pentru care nu exista inca un sistem de colectare, sunt arse, aruncand in aer cantitati impresionante de substante toxice. Prin degradare, bateriile portabile aruncate la gunoi elimina metale grele deosebit de periculoase care contamineaza solul si panza freatica.
In unele state europene, bateriile mici sunt trimise la o statie de tratare speciala, unde ambalajele de plastic sunt arse, iar energia degajata este folosita apoi la recuperarea cadmiului si a nichelului.
Miliarde de baterii mici care contin tone de metale toxice sunt produse si utilizate anual in intreaga lume. Aruncate, de regula, la groapa de gunoi, bateriile mici, uzate, reprezinta surse majore de poluare, deoarece, prin degradare, infesteaza solul si apele cu metale grele, deosebit de nocive.
Cosul de gunoi, punct de colectare
Pana in 2007, potrivit unui studiu realizat de compania „Sunlight Romania”, pe piata autohtona se vindeau anual 40 de milioane de baterii portabile, care, dupa utilizare, desi considerate deseuri periculoase, sunt amestecate cu gunoiul menajer ori arse.
Prin ardere, aceste „mici bombe”, pe care scrie „Nu aruncati!” sau „Nu ardeti!”, elibereaza in aer cantitati impresionante de toxine, poluand hrana si apa. Toxice si radioactive, bateriile portabile trebuie manipulate si depozitate corespunzator, iar prin reciclarea lor poate fi inlaturat riscul contaminarii cu metale grele a gropilor de gunoi si a aerului.
Soarta bateriilor uzate ramane, deocamdata, la voia intamplarii in Romania, deoarece implementarea sistemului de gestionare a acestor deseuri intampina mari dificultati. Nu exista, in acest moment, centre de colectare, mai ales la sate, si nici locuri de depozitare, cat despre infiintarea instalatiilor de tratare si reciclare, nici nu poate fi vorba, din cauza costurilor foarte ridicate. In concluzie, pentru cine are baterii vechi acasa nu prea exista, in acest moment, alta solutie decat sa le arunce la cosul de gunoi.
Producatorii si importatorii de baterii portabile de pe piata romaneasca, conform unui act normativ promovat recent de Executiv, vor fi obligati sa colecteze si sa-si recicleze deseurile fie individual, fie prin transferarea responsabilitatilor catre un alt operator economic.
Hotararea, adoptata de Guvernul Romaniei, in luna septembrie a acestui an, asigura transpunerea in legislatia nationala a Directivei Comisiei Europene numarul 66/2006, privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase. Rata minima de colectare a bateriilor uzate este de 25%, pana in luna septembrie 2012, tinta greu de atins, dupa cum sustine Calin Istratoiu, directorul Directiei Reciclare Materiale din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor (MEF).
Tinte propuse, de neatins
Aceasta tinta de colectare, impusa producatorilor si importatorilor de baterii si acumulatori portabili, aproape ca se va dubla in 2016, ea trebuind sa ajunga la 45%.
„Se vor naste controverse. Pe piata exista baterii neconforme. Cu toate ca importatorii, producatori autohtoni nu exista, sunt obligati sa declare, pana la 30 aprilie anul viitor, intr-un registru administrat de Agentia Nationala pentru Mediu (ANPM), cantitatile de baterii aduse pe piata, cat si bateriile uzate colectate, tot in sarcina lor ar putea sa cada si deseurile provenite de la bateriile contrafacute. Costurile de colectare, sortare, transport si reciclare sunt foarte mari si vor fi suportate de firmele producatoare.
Cat despre rata de colectare propusa, este greu de crezut ca va fi atinsa, dar nici celelalte state europene nu stau mai bine. Romania a incercat sa propuna Comisiei Europene rectificarea acestei tinte, fara succes insa. Important este sa ne urnim si cred ca vom reusi sa facem ceva”, a declarat Calin Istratoiu pentru „Adevarul”.
Reguli mai bune pentru colectare din anul 2009
Garda de Mediu va urmari, incepand cu 2009, daca importatorii sau producatorii de baterii portabile, inscrisi in Registrul Agentiei Nationale de Mediu, vor respecta prevederile legii.
„Pe baterii vor fi aplicate etichete prin care cumparatorii vor fi informati despre toxicitatea acestor produse.
Producatorii, inscrisi in Registrul ANPM, vor fi nevoiti, de asemenea, sa instaleze in magazine cosuri etichetate, in care clientii vor putea sa arunce bateriile vechi, sa asigure locurile de depozitare si transportul acestor deseuri.
In caz contrar, se vor aplica amenzi de pana la 30.000 lei sau marfa va fi retrasa de pe piata”, a declarat pentru „Adevarul” Valentin Neagoe, comisar al Garzii de Mediu. Pana acum insa nimeni nu a amendat sutele de mii de baterii aruncate la gropile de gunoi, desi exista legi care sustin ca aceste deseuri ar trebui sa aiba un regim special de colectare.
Au fost initiate si campanii de colectare a bateriilor folosite, una dintre ele finantata, cu cativa ani in urma, de olandezi, in scolile din sectorul 6 al Capitalei.
S-a strans peste o tona de baterii portabile uzate, dar acestea zac depozitate la unul dintre punctele de colectare a deseurilor reciclabile de pe raza sectorului 6.
Belgia, fruntasa la reciclare
Europenii au reciclat anul trecut 27.000 de tone de baterii uzate, in timp ce pe piata comunitara sunt puse, anual, in vanzare peste 200.000 de tone de baterii portabile.
Rata medie de colectare in statele europene este de 13%, dar aproape jumatate din acest procentaj este realizat doar de cinci tari, dintre care se evidentiaza Belgia, care strange si recicleaza anual 50% din bateriile uzate. Polonia insa nu a atins pana acum decat 1% din tinta de colectare propusa.
Pana la 26 septembrie, data-limita de transpunere, la nivel national, a Directivei UE privind colectarea si reciclarea bateriilor uzate, doar noua state, printre care Austria, Slovenia si Spania, dadusera curs, din punct de vedere legislativ, prevederilor acestui document. In UE, exista peste 30 de statii de reciclare a bateriilor mici, concentrate in Franta si Germania.
Compusi toxici, nedegradabili
Bateriile-butoni, folosite la ceasuri si calculatoare, sunt cele mai periculoase pentru ca au in componenta lor peste 30% mercur. O baterie-buton poate contamina 600.000 de litri de apa, iar, in contact cu apa, mercurul formeaza o substanta cancerigena, ce poate afecta grav sistemul nervos si rinichii.
Bateriile cu cadmiu sunt la fel de toxice, deoarece aceasta substanta este cancerigena si, aspirata, afecteaza grav plamanii, iar inghitita imbolnaveste rinichii.
Nichelul, care are efecte nocive asupra pielii, litiul, substanta neurotoxica, ce poate produce chiar infarct, sau plumbul, care nu este biodegradabil si afecteaza rinichii si creierul, sunt cateva dintre metalele grele care intra in componenta bateriilor, deosebit de periculoase pentru mediul inconjurator si sanatate.
Magazinele nu strang baterii vechi
Multe dintre lanturile de retail din Romania, desi ar fi interesate, nu au amenajate inca puncte de colectare a bateriilor mici uzate.
Ana Toparceanu, manager comunicare Bricostore, sustine ca ar fi utile cosurile in care oamenii ar putea sa lase bateriile folosite in momentul in care isi cumpara altele noi, dar, deocamdata, in magazine, nu se afla decat cosuri pentru becurile stricate.
Nici la Real Hypermarket clientii care vor sa scape de bateriile vechi nu au unde sa le lase. „Pentru bateriile mici nu avem puncte de colectare decat pentru becuri uzate”, spune Adriana Pita, directorul de comunicare al retailerului german.
Magazinele Carrefour au pus insa, de curand, la dispozitia clientilor cosuri cu capac, etichetate, in care pot fi lasate baterii uzate si acumulatori.
