Warning: Array to string conversion in /home/greenreport/public_html/wp-includes/shortcodes.php on line 433
Array

Adevarul: Japonia incepe vanatoarea balenelor cu cocoasa

Desi japonezii vaneaza balenele "in scopuri stiintifice", Greenpeace demonstreaza intregii lumi ca, printr-un program de monitorizare, se pot realiza cercetari fara ca mamiferele sa fie omorate. Japonia a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute ca este decisa sa inceapa campania de vanatoare a balenelor "la data prevazuta".

Totodata, a dezmintit "teoriile" organizatiilor ecologiste, sustinand ca a fost intocmit un raport pentru evitarea tensiunilor internationale. Efectivul de balene cu cocoasa, o specie din ce in ce mai rara, este pus astfel in pericol. Japonia intentioneaza sa ucida mai mult de 1.000 de balene in Oceanul Antarctic in cursul campaniei sale de vanatoare. Actiunile Japoniei in acest sens suscita, in mod regulat, proteste din partea Australiei si a Noii Zeelande.

De aceasta data, pescarii japonezi vor vana balenele cu cocoasa, specie amenintata cu disparitia, dupa cum declara responsabilii organizatiilor ecologiste. Reprezentantii Agentiei pescarilor din Japonia au spus ca, in ceea ce priveste vanatoarea, totul este pregatit si ca data de plecare in expeditie nu va fi anuntata decat in ultimul moment, din motive de securitate. "Vom pleca in ziua stabilita", a declarat laconic un reprezentant al agentiei.

Vapoarele pornesc pe mare, de obicei in luna noiembrie, dar asociatia ecologista Greenpeace pretinde ca vanatoarea a fost intarziata din cauza vizitei in curs a primului-ministru japonez, Yasuo Fukuda, in Statele Unite.
Aceasta campanie de pescuit este "o rusine si o sursa de tensiune diplomatica intre Japonia si tarile care vor sa protejeze balenele", a marturisit Karli Thomas, responsabil cu nava Greenpeace, Esperanza. Reprezentantul Agentiei pescarilor a negat insa acuzatiile: "Eu nu consider ca aceasta intarziere ar avea vreo legatura cu vizita primului-ministru in Statele Unite".

Ecologistul de la Greenpeace a adaugat ca premierul Fukuda ar trebui, pentru a evita sa-si faca dusmani politici in strainatate, nu numai sa intarzie plecarea flotei, ci sa anuleze intregul program balenier si sa puna capat acestui scandal care cheltuieste banii contribuabililor japonezi.

Tara Soarelui Rasare incalca an de an moratoriul international, care este in vigoare inca din 1986, pescuind o mie de balene in scopuri asa-zis stiintifice, ceea ce a atras un val de contestatii din partea organizatiilor ecologiste din intreaga lume.

CBI protejeaza balenele

In anul 1946, in cadrul Comisiei Baleniere Internationale (CBI), 39 de tari s-au reunit pentru a reglementa vanatoarea de balene. Desi limitata prin acorduri internationale, astazi, vanatoarea este totusi practicata in cel putin trei tari, Japonia, Norvegia si Islanda. Toate aceste state au pus si bazele tehnicilor de vanatoare moderne a balenelor. Japonia masacreaza balenele "in scopuri stiintifice".

Reprezentantii organizatiilor sustin insa ca vanatoarea "in scopuri stiintifice" nu este decat o "ipocrizie a japonezilor pentru ca ei sa-si poata continua linistiti practicile primitive". Pe de alta parte, unii sustin ca nu consideratiile ecologice au condus mai multe tari sa se uneasca in cadrul CBI, ci, mai degraba, faptul ca numeroase specii de cetacee devenisera tot mai rare si in felul acesta companiile baleniere pierdeau foarte multi bani. Astazi, intr-adevar, efectivul de balene s-a reconstituit intr-o oarecare masura.

Balenele, urmarite prin satelit

Expeditiile vanatoresti duc la scaderea drastica a efectivului de mamifere marine

In timp ce Japonia anunta ca va porni o expeditie de "masacrare" a balenelor in scopuri stiintifice, reprezentantii Greenpeace International, impreuna cu oameni de stiinta de la Centrului de Cercetare a Balenelor din Insulele Cook si din cadrul Laboratorului National de Mamifere Marine din Statele Unite, vor sa demonstreze lumii intregi ca studiile asupra balenelor se pot face si fara ca ele sa fie ucise.

Great Whale Trail este programul pus la punct de oamenii de stiinta prin care, pe 20 de balene cu cocoasa din Insulele Cook si din Noua Caledonie, au fost amplasate transmitatoare satelitare. In acest mod, migratia si comportamentul mamiferelor sunt monitorizate in scopul cercetarii. Amplasarea dispozitivelor pe balenele cu cocoasa nu este simplu de realizat pentru ca, spre deosebire de ursi sau lupi, balenele nu au gat.

Din acest motiv, dispozitivele sunt implantate in stratul de grasime. Dispozitivele pot iesi din stratul de grasime in cateva saptamani. In cele mai multe cazuri insa, ele continua sa functioneze timp de cateva luni, ceea ce le permite cercetatorilor sa poata urmari animalele pe perioade indelungate si pe distante foarte lungi.
In ciuda tuturor dificultatilor, Claire Garrigue si Nan Hauser au fost cei care, in august si septembrie ale acestui an, lucrand impreuna cu cercetatorul brazilian Ygor Geyer, au reusit sa amplaseze 12 dispozitive satelitare pe tot atatea balene din Noua Caledonie si alte opt, mai departe, pe opt mamifere in Insulele Cook. Dupa numai doua luni, au obtinut rezultate uimitoare.

Oamenii de stiinta continua cercetarile

Claire Garrigue, coordonatoarea studiului "Operatiunea Cetaceele" din Noua Caledonie, a spus ca, intr-adevar, in regiunea Noii Caledonii, efectivul de balene scade ingrijorator. Nan Hauser, care coordoneaza Cercetarea Balenelor din Insulele Cook, a identificat 60-70 de balene pe sezon.

Este foarte posibil ca omul de stiinta Claire Garrigue sa fi fotografiat o balena in lagunele din sudul Caledoniei unde isi desfasoara activitatea, iar peste cateva saptamani, sau cativa ani mai tarziu, Nan Hauser sa fi vazut aceeasi balena in apropierea costelor Insulelor Cook. Rezultatele obtinute sunt foarte importante din punct de vedere stiintific, insa migratia balenelor intre aceste doua puncte, in timp si in spatiu, este de departe un mister.

Nu se cunosc motivele migratiei

Dispozitivul aplicat pe balena transmite semnale catre un satelit, acesta din urma furnizand date spre o statie terestra, iar, la sfarsit, un cercetator, cu ajutorul unui laptop, poate avea acces la informatii oriunde s-ar afla in lume. Astfel, dispozitivele satelitare au transmis informatii importante despre structura si comportamentul populatiilor de balene.

Oamenii de stiinta au observat cum, dintre cele 12 balene din Noua Caledonie, unele au migrat spre un recif in sud-est, in timp ce altele au ramas acolo pentru o perioada mai indelungata. Cateva s-au plimbat din Noua Caledonie spre Insula Norfolk sau spre coasta nordica a Noii Zeelande.

In Insulele Cook, comportamentul celor opt balene cu transmitatoare a produs o mare surpriza: mai mult decat a rataci in toate directiile, toate balenele s-au miscat spre vest. Oamenii de stiinta s-au intrebat atunci daca nu cumva balenele care ajung in Insulele Cook vin in "val" dinspre est.

Cercetatorii nu pot oferi acum un raspuns sigur, insa ceea ce stiu este ca astfel de miscari au mai fost observate si la alte balene prin alte parti.

Cercetatorii s-au aratat surprinsi si de faptul ca niciuna dintre balenele din Insulele Cook nu a prezentat vreun semn ca ar vrea sa se intoarca in sud, spre Antarctica, spre deosebire de balenele din Noua Caledonie care, la putin timp dupa ce au primit dispozitivele, au si inceput sa se indrepte incet inspre sud.

Toate aceste date au oferit destule explicatii in ceea ce priveste structura populatiei precum si caile lor de navigare. In lunile urmatoare, oamenii de stiinta vor continua sa cerceteze in detaliu drumul acestor mamifere pentru a intelege daca miscarile lor au legatura cu fundul marii, caracteristicile oceanului sau chiar cu campul magnetic al Pamantului.

Vanatoarea de balene, o practica straveche

Vanatoarea comerciala de balene a inceput, probabil, in secolul al IX-lea, in Marea Nordului sau in secolul al XII-lea in Golful Gasconiei. In cursul secolului al XVI-lea, pentru ca populatiile de balene se diminuasera in Europa, vanatorii s-au deplasat spre America de Nord. In decursul vremii, s-a dezvoltat o adevarata industrie de-a lungul coastelor Americii de Nord.

Mii de balene, de toate tipurile, erau vanate in fiecare an. Vanatorile s-au intensificat odata cu aparitia harpoanelor cu exploziv si a vapoarelor puternice. Intre 1904 si 1985, mai mult de doua milioane de balene au fost vanate numai in apele Antarcticii.

Vanatoarea irationala a adus mai multe specii in pragul disparitiei. In 1964, ca urmare a evidentei exploatari a efectivului de balene, a fost creata Comisia Baleniera Internationala. Rolul sau este de a asigura conservarea populatiilor pentru a face posibila dezvoltarea durabila a industriei baleniere.

Cateva tari membre ale CBI au renuntat de mult la vanatoarea de balene si se opun reluarii vanatorii comerciale. Principalul argument este de ordin moral: balenele sunt fiinte "speciale", iar vanatoarea este o practica prea cruda. Mai mult decat atat, nici conditiile climtice, in continua schimbare, nu sunt favorabile unor astfel de practici.

Pentru mai multe informatii vizitati Adevarul

spot_img

Ultimele știri