Adevarul: WWF, organizatia cu 100 de filiale ecologice

in Biodiversitate 11 September 2007 283 Views

Infiintata in anul 1961, Organizatia WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai mari organizatii internationale independente care deruleaza proiecte pentru conservarea naturii. In prezent, WWF are aproximativ cinci milioane de sustinatori in toata lumea si o retea activa intr-o suta de tari. Are aproape 4.000 de angajati in lumea intreaga si finanteaza aproximativ 2.000 de proiecte.

Initial, organizatia se numea “World Wild Fund for Nature", dar, cum de-a lungul timpului, activitatile s-au diversificat foarte mult, in anii "70-"80 denumirea oficiala a fost schimbata in “World Wide Fund for Nature".
Activitatile s-au axat pe proiecte pentru salvarea anumitor specii, dar si pe proiecte pentru conservarea mediului inconjurator.

Activistii WWF isi propun sa stopeze degradarea mediului la nivel global si sa construiasca o natura cu care oamenii sa traiasca in armonie. Cele mai cunoscute programe in care s-au implicat cei de la WWF sunt conservarea diversitatii biologice, militand pentru utilizarea rationala a resurselor naturale regenerabile si reducerea poluarii.

In majoritatea celor peste 100 de tari in care este prezenta, WWF lucreaza atat cu guverne, cat si cu oameni de afaceri si persoane particulare pentru a identifica solutiile eficiente pentru a stopa modificarile climei.
40 milioane de dolari pe an pentru paduri Climatologii WWF con¬sidera ca, la nivel global, cresterea temperaturii ar trebui sa fie sub 20˚C, pentru a se evita consecintele devastatoare asupra mediului si oamenilor. Prin programele pentru clima, WWF militeaza pentru reducerea emisiilor de CO2.

Un domeniu de interes pentru specialistii WWF este conservarea padurilor aflate in pericol. Pentru aceasta, WWF aloca anual peste 40 milioane de dolari pentru proiecte de solutionare a problemelor si amenintarilor la care sunt expuse padurile in intreaga lume.

In 2025 vom plange dupa apa

Specialistii WWF fac studii elaborate pe diverse teme de actualitate. Ultimul dintre ele, privind situatia apei in lume, arata ca, in anul 2025, doua treimi din populatia lumii se va confrunta cu problema lipsei de apa. In studiu se arata ca apa dulce e un motor gigantic, ce lucreaza fara intrerupere si reprezinta unicul bun absolut vital pentru omenire.

De asemenea, studiile WWF arata ca pescuitul excesiv, gospodarirea necorespunzatoare si pierderea habitatelor au dus la o scadere masiva a fondului de peste, ajuns la cel mai scazut nivel cunoscut in istorie. Pentru a remedia situatia, WWF aloca fonduri importante pentru stabilirea unor noi programe de exploatare durabila a fondului de peste si a infiintarii unei retele de zone marine bine gospodarite, care sa cuprinda cel putin 10% din oceanul planetar.

Programul Dunare-Carpati

WWF a inceput sa lucreze in Romania inca de la mijlocul anilor "90, sprijinind proiecte de protectie si refacere a zonelor umede din Delta Dunarii. Astfel, in anul 1994, s-a derulat primul proiect de renaturare a zonelor umede din Delta Dunarii, Ostrovul Babina. Mai tarziu, in anul 2006, a fost infiintata Asociatia WWF Programul Dunare-Carpati Romania.

Fluviul Dunarea si Muntii Carpati au fost inclusi de WWF printre cele mai importante 200 de eco-regiuni din lume, fiind apreciate pentru diversitatea biologica remarcabila. In anul 1998 a fost infiintat Programul Dunare-Carpati al WWF, cu scopul de a derula proiecte de conservare, refacere si administrare durabila a zonelor naturale. Prima intalnire din cadrul programului a fost organizata in aprilie 2001, la Bucuresti.
Atunci, reprezentantii celor noua state prezente au adoptat o declaratie in care isi luau angajamentul sa conserve natura.

WWF, in Romania

Proiectele WWF in Romania acopera cinci domenii principale: conservarea si managementul responsabil al padurilor si al ariilor protejate, apele interioare, Coridorul Verde al Dunarii Inferioare, agricultura si dezvoltarea rurala, natura si prosperitatea. “Proiectul de conservare a naturii in ariile protejate isi propune sa sprijine administrarea parcurilor nationale si naturale existente, precum si sa contribuie la pregatirea si punerea in practica in Romania a retelei ecologice europene Natura2000", spune Dana Caratas, reprezentant WWF Romania.

A doua suprafata impadurita din Europa
Progamul destinat padurilor se ocupa si de domeniul forestier, prin conservarea anumitor zone. Studiile WWF pentru Romania arata ca, aici, majoritatea padurilor sunt inca naturale si, per total, exista peste 250.000 ha de paduri virgine. Astfel, in ciuda defrisarilor facute, noi inca avem cea mai mare suprafata de padure din Europa de Est, dupa Rusia, desigur.

Programul pentru paduri are o componenta de informare a proprietarilor si administratorilor de paduri, de stat sau particulari, a companiilor din industria lemnului, precum si un vast proiect de reimpadurire a zonelor defrisate. Pana acum, reprezentantii WWF au reusit sa reconecteze la circuitul natural 6% din zonele indiguite din Delta Dunarii si de-a lungul Dunarii Inferioare. De asemenea, opt ostroave de pe Dunare au fost regenerate natural, prin plantarea unei suprafete de 26 ha cu paduri de lunca, folosind specii native.

Circulatia pe Dunare pune in pericol sturionii

In aceasta vara, WWF a initiat in regiunea Dunare-Carpati o campanie de constientizare a proiectelelor actuale de dezvoltare a navigatiei pe Dunare. "Reactia publicului a fost peste asteptari! In Romania, peste 1.500 de persoane din Braila, Galati si Tulcea au sprijinit mesajul campaniei si actiunile WWF", a mai spus Dana Caratas. Rezultatele campaniei au adus in atentia opiniei publice europene problemele cu care se confrunta Dunarea. Raportul final, intocmit de reprezentantii WWF, trage un semnal de alarma cu privire la proiectele de dezvoltare a navigatiei pe fluviu.

Aceste proiecte risca sa distruga zone de o importanta ecologica deosebita, precum cele din regiunea Straubing-Vilshofen, in Germania, sau Calarasi-Brai¬la, in Romania. In raport se mai arata ca lucrarile de regularizare planificate pentru ultima portiune a Dunarii superioare din Germania, in care fluviul curge liber, vor avea un impact negativ asupra habitatelor naturale, mai ales din punctul de vedere al managementului inundatiilor.

Reprezentantii WWF atrag atentia in mod deosebit asupra proiectului, intocmit de curand, prin care se urmareste imbunatatirea navigatiei pe Dunare, in zona Calarasi-Braila, al carei beneficiar este Administratia Fluviala a Dunarii de Jos – Galati. Proiectul este finantat din fonduri europene, prin programul ISPA.

Daca va fi pus in aplicare, in forma actuala, specialistii WWF spun ca proiectul va distruge una dintre cele mai importante cai de migratie pentru sturioni si va provoca disparitia unor ostroave de pe Dunare, zone cu o biodiversitate exceptionala si zone propuse sa fie incluse in reteaua europeana de arii protejate Natura2000.
“Aceasta este o situatie paradoxala. Pe de o parte, Uniunea Europeana aloca fonduri unor proiecte care risca sa afecteze iremediabil aceste ostroave, iar pe de alta parte aloca fonduri tocmai pentru conservarea si protectia lor", remarca Dana Caratas, reprezentatul WWF pentru Romania.

Simbolul pentru conservarea naturii

Mascota organizatiei este un urs Panda. Cei care au creat simbolul au ales imaginea lui Chi-Chi, un urs Panda urias adus la Gradina Zoologica din Londra in anul 1961. Atunci, fondatorii WWF au ajuns la concluzia ca ursul Panda, cu ochii imploratori, patati cu negru, ar constitui un simbol excelent. Primele schite au fost realizate de artistul Gerald Watterson, in 1961. Pe baza acestor schite, Sir Peter Scott, unul dintre fondatori, a realizat primul simbol, spunand la momentul acela: “Ne gandeam la un animal frumos, aflat in pericol, si care in acelasi timp sa fie simpatizat de cat mai multi oameni pe glob, datorita calitatilor sale." De atunci, ursul Panda, in alb-negru, a devenit simbolul miscarii pentru conservarea naturii, in ansamblul ei.

Pentru mai multe informatii vizitati Adevarul

Comentarii

comentarii