Aerul care ne îmbolnăvește. Interviu cu medicul pneumolog care tratează victimele poluării

in Aer, Popular, Studii 6 April 2015 2,649 Views

Organizația Mondială a Sănătății (WHO) estimează că aproximativ 500.000 de oameni mor prematur, anual, din cauza poluării aerului cu particule fine în suspensie, doar în Europa. Chiar dacă legătura directă între sănătate și poluare este greu de stabilit cu exactitate, afecțiunile medicale având mai multe cauze decât noxele din aer, medicii văd în fiecare zi efectele devastatoare ale aerului poluat. Florin Mihălțan, medic primar pneumologie, profesor universitar, doctor în științe medicale, spune că în România nu se poate vorbi de o legătură clară între poluare și sănătate pentru că monitorizarea calității aerului este defectuoasă, în timp ce în alte țări, această corelare a fost stabilită de știință deja. 

2479207148_d28a1afca6_z

Foto: https://www.flickr.com/photos/vituh2001/

Care e mecanismul prin care poluarea aerului afectează sănătatea plămânilor?

Toate substanțele poluante, care sunt multe la număr – aici intră particulele diesel care sunt emanate de la mașini, există pulberile degajate de coșurile fabricilor, anorganice, sau există și o poluare casnică, acolo unde se gătește cu kerosen sau se face o utilizare de exemplu de insecticide, substanțe de lustruit mobila, alte substanțe de curățat toaleta, care rămân după aceea depozitate, toate aceste sunt factori poluanți. Deci aceste particule sau pulberi, ajunse la nivelul arborelui bronșic, produc în primul rând o iritație, în al doilea rând accentuează procesul inflamator, duc la hipersecreție și începe un proces cronic de întreținere a unei inflamații care alimentează mai multe afecțiuni.

Green Report Shop Produse ECO

Primele cinci mari clase de poluanți sunt: particulele fine în suspensie, dioxidul de sulf, oxizii de azot, compușii organici volatili și monoxidul de carbon. Anual, sunt generate sute de milioane de tone de aer poluant.
Particulele fine în suspensie (denumite PM10 sau PM2.5, în funcție de diametru), sunt particule de praf sau funingine de diferite dimensiuni foarte mici. Acestea reprezintă cea mai importantă sursă de poluare și sunt cel mai frecvent măsurate de autorități sau cercetători. Cele mai periculoase sunt particulele cu diametrul de 2.5 micrometri sau mai mic. Din cauza dimensiunilor foarte mici, aceste particule pot pătrunde în plămâni prin sistemul respirator și pot determina probleme grave de sănătate. PM2.5 sunt emise de vehicule prin țevile de eșapament, de sobele în care se ard cărbuni, lemne și alți combustibili vegetali, de diferite instalații industriale, dar provin și din surse naturale (erupții vulcanice, incendii naturale etc.).
Oxizii de azot (NO și NO2) sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantități variabile. Se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităților industriale, producerii energiei electrice. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros și sunt responsabili pentru smog și pentru ploile acide, ducând la iritarea și lezarea căilor respiratorii.
Dioxidul de sulf (SO2) este un gaz incolor, iritant al mucoaselor, cu un miros înțepător și gust acrișor. Gazul este toxic, se dizolvă bine în apă, formând acizi sulfuroși. Dioxidul de sulf ia naștere prin arderea materialelor fosile ce conțin cca. 4% sulf, cum ar fi cărbuni sau petrol. Aceste procese duc la poluarea intensă a mediului prin cauzarea ploilor acide.Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce în ce mai mare printre poluanții devastatori. Toate materiile primare energetice folosite pentru combustie conțin carbon sub formă de combinații chimice, care se oxidează, transformându-se în gaz carbonic (CO2) sau în oxid de carbon (CO) dacă combustia este incompletă. CO este un gaz toxic pentru oameni și animale. El pătrunde în organism prin plămâni și blochează fixarea oxigenului. Nivelul de otrăvire depinde de saturația sanguină, de cantitatea de CO din aer și volumul respirat.
Compușii Organici Volatili (denumiți COV) sunt compuși chimici (provin din industria chimică, petrolieră, farmaceutică, surse de ardere la scară mică etc.) care au o presiune a vaporilor crescută, de unde rezultă volatilitatea ridicată a acestora. Emisiile de COV au impact asupra aerului, solului și pânzei freatice. Anumiți COV reacționează în atmosferã cu oxizii de azot, în prezența razelor solare, și formează ozonul troposferic. Ozonul stratosferic este benefic pentru că absoarbe razele ultraviolete și protejează astfel oamenii, plantele și animalele de expunerea la radiațiile solare periculoase. Ozonul devine o amenințare pentru sănătate când se acumulează în troposferă, cauzând probleme respiratorii.

 

Dintre afecțiunile preponderente unde poluarea este un factor important, se numără: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), adică boala care are emfizem și bronșită cronică, astmul bronșic, cancerul pulmonar poate să aibă o determinare și pe seama poluării și a expunerii familiale sau profesionale, și, sigur, mai apar și bronșiectaziile, care pot să aibă o componentă obstructivă (adică oprește circulația normală în organism).  Poluarea scade după aceea pragul de apărare al organismului și predispune la infecții respiratorii.

 

BPOC (boli pulmonare obstructive cronice) este o boală respiratorie cronică ce afectează atât bronhiile (bronșită cronică) cât și plămânii (emfizem). Se manifestă prin îngustarea progresivă și ireversibilă a bronhiilor, ceea ce duce la o scădere progresivă a capacității respiratorii. Cauzele principale sunt fumatul activ sau pasiv, poluarea atmosferică sau sistemele de încălzire cu cărbuni.
Astmul bronșic e o boală cronică inflamatorie ce afectează bronhiile. Pe fondul inflamației cronice din bronhii se produc episodic crize: spasme ale bronhiilor, care le îngustează brusc și pacientul simte că se sufocă, îi este mai greu să expire decât să inspire aer, se aud zgomote (șuierături) la respirație. De cele mai multe ori, astmul este o alergie respiratorie, pe care o fac cei predispuși. Se poate transmite genetic, dar apariția astmului e determinată și de factori de mediu, cum ar fi fumatul și substanțele nocive din mediul înconjurător.
Bronșiectazia este o boală cu caracter cronic ce produce inflamarea și dilatarea patologică a țesutului bronhic și eliminarea de secreții purulente. Simptomele bronșiectaziei sunt tusea cronică sau atacurile periodice de tuse productivă, cu expectorație purulentă, urât mirositoare, în cantități mari. De asemenea frecvente sunt și accesele febrile, fatigabilitatea, pierderea în greutate și diminuarea capacității de efort. Aproximativ 40% dintre persoanele afectate de bronșiectazie prezintă episoade de hemoptizie (tuse cu sânge), care poate avea manifestare violentă, uneori letală. Semnele clasice ale insuficienței respiratorii pe termen lung sunt degetele de toboșar (falangele distale sunt îngroșate) și unghiile hipocratice (cu aspect de „sticlă de ceasornic”). Deseori, un rol hotărâtor în apariția sa îl are o invazie bacteriană, la care se adaugă și o stare de vulnerabilitate locală, provocată de către fumat, de mediul profesional caracterizat de prezența substanțelor iritante (în formă gazoasă), de poluare și, nu în ultimul rând, de bronșita cu caracter cronic sau recidivant.

 

Ca specialist, cum ați observat în ultimii ani evoluția felului în care au fost afectați pacienții dumneavoastră de poluarea din București?

În ultimii ani, în special pacienții care vin din zone cu expunere mare, din apropierea marilor intersecții sau din apropierea marilor complexe industriale, au mai frecvente exacerbări ale BPOC. Înseamnă că ei au acest proces inflamator și un deficit de apărare care este extrem de important. Acest lucru încurajează apariția acestor boli.

 

Exacerbarea BPOC se referă la o perioadă în care simptomele se agravează sau apar unele noi: tusea se intensifică, devine productiva, cu expectoratie purulenta, dispneea se accentueaza încât pacientul oboseste la cele mai mici eforturi.

 

Puteți să îmi dați câteva exemple de cazuri în care ați observat legătura clară dintre poluare și problemele de sănătate ale aparatului respirator?

În general cei care lucrează în industria pulberilor, cei care lucrează în turnătorii, cei care lucrează la polizat diferite materiale, aceștia sunt preponderent predispuși, ei au afecțiuni mai severe din cauza asta.

 

Silicoza afectează persoanele care lucrează în minele de cărbune. Ea se dezvoltă lent după mai mulți ani de expunere Ia pulberi și se manifestă printr-o tuse, o expectorație anormal de abundentă, o tendință la infecții bronșice, jenă respiratorie la efort și apoi o fibroză pulmonară (dezvoltarea de țesut fibros în plămâni). Complicațiile sunt frecvente: insuficiență respira­torie, emfizem, boli infecțioase (tuberculoză, aspergiloză).

 

Specific pentru București, vedeți o legătură clară între poluarea aerului din exterior și problemele de respirație?

E puțin cuantificată legătura în București, deoarece majoritatea stațiilor care fac înregistrările acestea le-au făcut intermitent. Dar la anumite momente, mai ales vara, când circulația aerului se modifică, mai ales înainte de furtuni sau de curenți de aer mai importanți, se produce o expunere mai mare, și vin mai frecvent pacienți cu crize de astm și cu crize de sufocare pe seama BPOC.

Care sunt zonele cu incidența cea mai mare de boli ale aparatului respirator, în România?

Depinde de tipul de afecțiune. Zonele din marile orașe industrializate au mai frecvent aceste boli obstructive. Cauza este și fumatul, adesea, așa încât e foarte greu uneori de făcut diferența între cât aparține fumatului și cât aparține factorilor poluanți. Dar, în principal, aceste afecțiuni se cantonează în marile centre urbane, în marile aglomerații urbane.

Foto: https://www.flickr.com/photos/smiteme/

Foto: https://www.flickr.com/photos/smiteme/

Ce studii recente cunoașteți care arată legătura dintre poluarea aerului și aceste boli?

Sunt studii, de exemplu în Mexic, în Londra, în orașe mari ca Atena, unde s-a constatat că în momentele în care poluarea atinge un anumit nivel, numărul de internări în spitale, prin exacerbări de BPOC și astm, cresc. Ele sunt încă o dovadă suplimentară a prezenței acestui factor poluant și a legăturii cu bolile respiratorii.

 

În 1993, Douglad Dockery de la Şcoala de Sănătate Publică Harvard, împreună cu colegii lui, au publicat un studiu care a inclus peste 8.000 de adulți din șase orașe din Statele Unite, care arată că nivelul mai ridicat de particule fine din aer a fost asociat cu rate mai mari de deces – odată ce fumatul a fost exclus. În 2009, un alt document realizat de același grup de cercetători a arătat că depoluarea aerului a dus la creșterea speranței de viață.
În iulie 2013, European Study of Cohorts for Air Pollution Effects (ESCAPE) a arătat că locuitul în apropierea drumurilor principale poluante, în nouă țări din Europa, duce la creșterea „șanselor” de cancer la plămâni.
Într-un studiu realizat în 2013, IARC, agenția internațională de cercetare a cancerului, a clasificat în mod oficial poluarea aerului ca fiind cancerigenă, cauzând cancer atât la plămâni cât și la vezică.
Studiul „Global Burden of Disease”(povara globală a bolii), realizat în 2013 de Institute of Health Metrics and Evaluation de la Universitatea Washington din Seattle, arată că au avut loc 3,4 milioane de decese cauzate de poluarea în aer liber, în 2010, ceea ce indică o creștere față de cifra de 3 milioane din 1990.
În Europa, Organizația Mondială a Sănătății (WHO) estimează că aproximativ 500.000 de oameni mor prematur, anual, din cauza poluării aerului cu particule fine în suspensie. Dar această numărătoare poate crește semnificativ în cazul în care luăm în calcul și dioxidul de azot (NO2). Un raport al organizației arată o creștere a ratei de mortalite cu 5.5% procente, pentru echivalentul în NO2, și că suprapunerea ar putea fi de 33 de procente. De asemenea, organizația recomandat luarea în calcul a impactului NO2 doar când concentrația acestuia depășește 20 de micrograme pe metru cub.

 

Ce părere are comunitatea medicilor despre aceste studii?

În domeniul pneumologiei, poluarea este la început, ca analiză din partea pneumologilor. Noi suntem și am fost foarte mult implicați în tratarea și în legăturile pe care le are tabagismul, în general, și fumatul. De puțin timp, societatea s-a implicat în acțiuni cum sunt cele inițiate de Asociația Green Revolution, unde am încercat să furnizăm informații legate de ce se întâmplă în lume. Repet, datele din România sunt puțin cunoscute, corelațiile se fac mai greu, pentru că lipsește un control regulat, pe toată perioada anului, a acestor elemente poluante în București și în alte orașe mari.

Ce părere aveți, ca locuitor al Bucureștiului, despre faptul că nu se monitorizează corect poluarea aerului?

Este o expunere constantă pe care o trăim toți, și acest lucru se întâmplă în condițiile în care știm foarte bine, la ora actuală, că din punctul de vedere al plămânilor verzi, spațiilor verzi, Bucureștiul a pierdut o bună parte din aceste suprafețe, deci, aceste filtre care existau s-au diminuat. Se pot face o serie de lucruri care sunt importante pentru diminuarea poluării, de la a asigura un flux în circulație care să fie bine ritmat așa încât mașinile să nu stea foarte mult la stop-uri, până la plantarea și completarea spațiilor verzi, și bineînțeles încurajarea și educația populației să renunțe la mașini și să prefere alte mijloace, inclusiv bicicleta, așa cum s-au inițiat acțiuni în acest sens în ultimii ani.

V-ați gândit să vă mutați din București?

Din păcate nu mă pot muta din București din considerente profesionale. Dar sigur că aș prefera o altă zonă, și mă gândesc la pensie să evit această zonă poluată.

Din experiența dumneavoastră, puteți concluziona că în mod clar poluarea aerului provoacă probleme de sănătate grave?

Da, există o multitudine de studii care dovedesc asta: în marile aglomerații urbane și mai ales în capitale, care se știe că sunt la un nivel de poluare mare, există aceste dovezi deja, confirmări cu corelații și dovezi științifice, incontestabile.

 

Bucureștenii sunt expuși la un nivel ridicat de noxe provenite de la mașini, iar eșecul autorităților de a asigura un aer curat locuitorilor a fost sancționat de UE prin procedura de infringement încă din 2013. Dacă autoritățile nu implementează măsuri eficiente de îmbunătățire a calității aerului, ne așteaptă amenzi de mii de euro pe zi. Problema calității aerului este prima temă abordată de Green Report în cadrul Conferințelor Green Report, o serie de evenimente pun pe agenda publică probleme de mediu. Pe 23 aprilie vă așteptăm la ElementAIR, la The Ark.

 

Mai citește și:

Bucureștiul, obligat prin Planul de Mobilitate să facă tranziția spre transport ecologic

Bucureștiul a pierdut 50% din suprafața verde în ultimii 25 de ani

Comentarii

comentarii