Aerul nostru, al tuturor

in Opinii, Poluare 3 May 2020 241 Views

Inevitabilul s-a produs: Rom├ónia a fost condamnat─â de Curtea de Justi╚Ťie a Uniunii Europene pentru e╚Öecul sistematic de a reduce poluarea cu pulberi ├«n suspensie (PM10) din Bucure╚Öti ├«n ultimii 13 ani. Comisia European─â avertiza Rom├ónia c─â va lua aceast─â m─âsur─â de cel pu╚Ťin trei ani, iar noi, locuitorii, resim╚Ťim efectele acestei expuneri la poluare chiar ╚Öi ├«n lipsa datelor oficiale privind calitatea aerului, aspect de asemenea contestat de executivul european.

├Än decembrie anul trecut a fost lansat─â platforma Aerlive.ro pentru monitorizarea calit─â╚Ťii aerului din Bucure╚Öti, ceea ce a bucurat pe mul╚Ťi dintre noi, pentru c─â ├«n sf├ór╚Öit exist─â date ├«n timp real care acoper─â to╚Ťi poluan╚Ťii reglementa╚Ťi ├«n Directiva privind Calitatea Aerului. Ani de zile, noi, ONG-urile, am tot atras aten╚Ťia asupra faptului c─â sta╚Ťiile oficiale de monitorizare a calit─â╚Ťii aerului sunt amplasate prost (de exemplu ├«n zone cu vegeta╚Ťie bogat─â care absoarbe nivelul real de poluare) sau c─â site-ul oficial arat─â foarte des acelea╚Öi cifre ├«n limitele admise (de╚Öi noi ne sufoc─âm) sau c─â nu m─âsoar─â chiar unul din cei mai periculo╚Öi poluan╚Ťi, PM2.5.

O mare parte a locuitorilor din Bucure╚Öti s-au mobilizat ╚Öi au alertat Garda de Mediu ├«n nop╚Ťile ╚Öi weekendurile cu indici de poluare de p├ón─â la 12 ori peste limita legal admis─â, iar Prim─âria Capitalei a fost chemat─â ╚Öi ├«n instan╚Ťele na╚Ťionale pentru e╚Öecul de a reduce poluarea.

├Än acela╚Öi timp, vecinii no╚Ötri din Balcanii de Vest sunt ╚Öi mai nedrept─â╚Ťi╚Ťi. Acolo, astfel de m─âsur─âtori nu intr─â la categoria episoade, ci sunt o constant─â a ultimilor 4-5 ani. Au avut loc proteste masive de strad─â – ne├«nt├ólnite ├«nc─â la noi – ╚Öi uneori autorit─â╚Ťile chiar au luat m─âsuri de reducere a polu─ârii, dar doar pe termen foarte scurt (de exemplu oprirea uneia din cele 4 unit─â╚Ťi de la o termocentral─â pe c─ârbune din Tuzla -Bosnia ┼či Her┼úegovina-, sau limitarea accesului auto ├«n centrul capitalei Kosovo). Solu╚Ťiile au fost doar un plasture mult prea mic pe o ran─â pe care deciden╚Ťii at├ót na╚Ťionali, c├ót ╚Öi cei din UE o ignor─â de ani de zile ╚Öi care se tot ad├ónce╚Öte.

Poluarea aerului în Balcani

Din 2016 m─â ocup de m─âsur─âtori independente ale polu─ârii cu particule ├«n suspensie (PM10 ╚Öi PM2.5) ├«n aceast─â regiune, din acelea╚Öi motive pentru care ╚Öi ├«n Bucure╚Öti s-au mobilizat ONG-urile – lipsa datelor la zi ╚Öi aparate oficiale de m─âsur─âtori plasate ├«n locuri irelevante care nu monitorizeaz─â dec├ót 1-2 poluan╚Ťi. ├Äns─â cifre ca cele pe care le-am ├«nregistrat ├«n Tuzla (Bosnia ╚Öi Herzegovina), Bitola (Macedonia de Nord) sau Pljevlja (Muntenegru) nu credeam c─â voi vedea ├«n Europa. Sarajevo e a patra cea mai poluat─â capital─â a lumii, iar Serbia este pe primul loc ├«n Europa ╚Öi pe al nou─âlea ├«n lume ├«ntr-un clasament al num─ârului de decese premature provocate de poluarea aerului, raportat la num─ârul de locuitori. Cele 5 ╚Ť─âri din regiune care se bat um─âr la um─âr pentru pozi╚Ťii frunta╚Öe ├«n acest clasament periculos au ceva ├«n comun cu statele din Asia care ├«l domin─â ├«n mod tradi╚Ťional: dependen╚Ťa fa╚Ť─â de lignit ├«n produc╚Ťia de energie.

Dincolo de riscurile ╚Öi suferin╚Ťa pe care expunerea prelungit─â la poluare le are pentru popula╚Ťiile ╚Ť─ârilor din Balcani, aerul ├«nc─ârcat cu particule toxice ajunge ├«n mare parte ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile vecine.

Un raport ├«n premier─â lansat anul trecut (pe baza datelor din 2016), ce analizeaz─â impactul transfrontalier al polu─ârii generate de termocentralele pe lignit din Balcanii de Vest, arat─â c─â ├«n Rom├ónia, 380 de oameni au murit prematur din cauza polu─ârii provenite de la acestea. Studiul, bazat pe o metodologie aprobat─â de Organiza╚Ťia Mondial─â a S─ân─ât─â╚Ťii ╚Öi Comisia European─â, estimeaz─â ╚Öi costurile medicale create de poluarea cu c─ârbune din Balcanii de Vest care se ridic─â la 0,5-1,1 miliarde euro pe an ├«n Rom├ónia, ceea ce a reprezentat 7%-17% din bugetul pentru s─ân─âtate ├«n 2016.

Noi vom pl─âti amenda pentru poluarea din Bucure╚Öti ╚Öi ne a╚Öteapt─â ├«nc─â un proces ├«n fa╚Ťa Cur╚Ťii Europene de Justi╚Ťie din cauza termocentralelor care func╚Ťioneaz─â nelegal ├«n Hunedoara sau V├ólcea ╚Öi agraveaz─â nivelul de poluare prin emisii de dioxid de sulf sau pulberi ├«n suspensie. Dar ├«n Balcanii de Vest nu exist─â un organism similar care s─â penalizeze poluatorii pentru nerespectarea standardelor minime de poluare. Mai mult, Rom├ónia ÔÇ×se bucur─âÔÇŁ de oportunitatea de a importa electricitate din Serbia de exemplu, la un pre╚Ť deseori mai mic dec├ót cel de produc╚Ťie de aici, tocmai pentru c─â ╚Ťara vecin─â nu aplic─â acelea╚Öi standarde (costisitoare) de reducerea a polu─ârii din termocentrale ╚Öi nici nu pl─âte╚Öte certificate de emisii de CO2.

Un alt studiu la care am lucrat anul trecut a dezv─âluit c─â ├«n 2018 Serbia ╚Öi-a dep─â╚Öit de peste 14 ori limita legal─â na╚Ťional─â pentru emisii de dioxid de sulf, ╚Öi asta chiar la singura termocentral─â pentru care a instalat echipamente de reducere a acestui poluant.

Lipsa efortului comun

Probabil cel mai dezam─âgitor element din toat─â aceast─â situa╚Ťie este c─â Uniunea European─â nu intervine pentru ca legea s─â fie aplicat─â ╚Öi principiul ÔÇ×poluatorul pl─âte╚ÖteÔÇŁ s─â fie respectat, de╚Öi mecanismele Tratatului privind Comunitatea Energetic─â i-o permit.

Dezam─âgitor a fost ╚Öi c─â, pe perioada ├«n care Rom├ónia a de╚Ťinut Pre╚Öedin╚Ťia Uniunii Europene, ╚Ťara noastr─â nu a f─âcut nicio interven╚Ťie ├«n vederea reducerii polu─ârii ├«n Balcanii de Vest, irosind aceast─â ╚Öans─â de a lupta pentru binele propriilor cet─â╚Ťeni ╚Öi de a promova interesele ├«ntregii regiuni. Uit├óndu-m─â ├«ns─â la eforturile Ministerului Mediului din ultimele s─âpt─âm├óni de a ne arunca praf ├«n ochi cu privire la sursa polu─ârii din Bucure╚Öti, nici nu ar trebui s─â m─â mire ignoran╚Ťa privind nevoia unui efort regional ├«n rezolvarea crizei polu─ârii.

Zilele acestea, ├«n contextul pandemiei COVID-19, mai mult dec├ót oric├ónd ies la iveal─â riscurile asupra s─ân─ât─â╚Ťii publice pe care le are expunerea prelungit─â la poluarea aerului. C├ót despre entuziasmul unora c─â nivelul de poluare a sc─âzut dramatic ├«n timpul pandemiei, acesta nu e chiar justificat. Reducerea emisiilor nu este inten╚Ťionat─â, ci este rezultatul restric╚Ťiilor impuse pentru evitarea unei tragedii sanitare de propor╚Ťii ╚Öi mai mari dec├ót cele pe care le resim╚Ťim. Cu to╚Ťii cred c─â sper─âm ca dup─â trecerea crizei s─â nu ne ├«ntoarcem la acel ÔÇ×normalÔÇŁ de dinainte, tocmai cel care ne ├«mboln─âvea, ci c─â ne vom concentra eforturile pentru o revenire responsabil─â fa╚Ť─â de resursele Planetei, prin consum echilibrat ╚Öi politici publice ce nu mai ignor─â s─ân─âtatea oamenilor ╚Öi a mediului ├«n care tr─âim.

DESPRE AUTOR: IOANA CIUT─é

Ioana Ciut─â este Pre╚Öedinta Asocia╚Ťiei Bankwatch Rom├ónia ╚Öi coordonatoarea campaniei C─ârbune ├«n Balcani a CEE Bankwatch Network, care se concentreaz─â pe oprirea construc╚Ťiei de noi termocentrale pe baz─â de c─ârbune ├«n Balcanii de vest. Ea lucreaz─â ├«ndeaproape cu grupurile membre ╚Öi cu parteneri din Serbia, Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina, Muntenegru ╚Öi Macedonia, oferind suport campaniilor na╚Ťionale, dar ╚Öi sus╚Ťin├ónd politici de mediu mai stricte la nivel regional.

Comentarii

comentarii