Agent Green a lansat o radiografie a situației actuale a pădurilor României, dar și soluții

in Biodiversitate, EcoLIFESTYLE 6 July 2020 263 Views

Agent Green a lansat un document care include radiografia holistică a situației actuale a pădurilor din România, precum și obiective concrete care pot asigura siguranța națională, sănătatea populației și a biodiversității, ieșirea din infingementurile demarate de Comisia Europenă, combaterea schimbărilor climatice și a hazardelor naturale. Analiza a fost realizată cu ajutorul unor specialiști din domeniul științelor naturii și silviculturii.

Foto: Agent Green

„Am conceput această analiză intransigentă și viziune ambițioasă împreună cu specialiști din domeniul științelor naturii și silviculturii implicați în administrație și cercetare. Sunt oameni de bună credință care ar trebui să conducă destinele naturii, nu să fie conduși. Se tem pentru cariera și siguranța lor, motiv pentru care am ales ca documentul să fie asumat în exclusivitate de organizația noastră și să îl înmânăm astăzi personal ministrului Mediului”, a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Viziunea Agent Green este aliniată cu strategia de biodiversitate a Comisiei Europene pentru anul 2030 și presupune o reformă sistemică obligatorie pentru protejarea siguranței naționale, precum și ameliorarea de urgență a patrimoniului forestier al României și restaurarea serviciilor ecosistemice, asigurând condițiile sociale, ecologice și economice de dezvoltare a țării.

În document, organizația creează o radiografie a situației actuale a pădurilor țării și enumeră problemele din acest domeniu:

  • Pădurea României este în declin, iar silvicultura în regres. Administrația și cercetarea silvică actuală sunt neperformante și profund alterate de imixtiunea politicului. Tăierile ilegale sunt scăpate de sub control, în vreme ce autoritățile depistează doar 1% dintre acestea. Se arde anual mai mult lemn decât se taie legal și s-au construit fabrici de mare capacitate de procesare neintensivă a lemnului care exercită un stres fără precedent asupra pădurii.
  • Fenomenul tăierilor ilegale nu a fost nici măcar încetinit, în ciuda eforturilor unor instituții ale statului și a presiunii publice. Nu există o justiție dedicată pentru mediu, iar legislația actuală nu sancționează elaboratorii amenajamentelor silvice atunci când aceștia încadrează eronat pădurile în categorii funcționale necorespunzătoare cu rezultat în degradarea sau compromiterea acestora.
  • Suprafața pădurilor parcurse cu lucrări de îngrijire a scăzut în detrimentul suprafețelor de păduri tăiate agresiv şi regenerate incomplet sau cu specii inadecvate tipurilor naturale de pădure. Codul silvic actual cauzează degradarea multor păduri afectate de schimbările climatice în vreme ce reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate stagnează. Normele tehnice sunt concepute pentru o industrie de profil aflată in proprietatea statului, ori statul deține astăzi mai puțin de jumătate din pădurile țării.
  • Pădurile ocupă doar 29% din suprafața țării, existând o discordanță majoră față de procentul optim de împădurire. Acțiunile de împădurire a țării în afara fondului forestier sunt astăzi la cel mai redus nivel din istoria postbelică. Considerând media de 157,5 hectare de păduri noi înființate în ultimii 2 ani rezultă că procentul optim de împădurire de 40% va fi atins peste 16577 de ani. În prezent nu există suficient material în pepiniere pentru a furniza puieții necesari pentru a atinge procentul optim de împădurire.
  • Ca urmare a tăierilor excesive din ultimele decenii, majoritatea pădurilor au vârste sub 80 de ani (adică sub vârstele exploatabilității). În zonele de câmpie şi de deal există un deficit major de suprafețe împădurite. În consecință, s-a redus semnificativ calitatea vieții cetățenilor, potențialul pădurilor pentru combaterea hazardelor climatice, hidrologice şi geomorfologice și a fost afectată biodiversitatea. Anual, 20755 de cetățeni cu domiciliul în România mor din cauza poluării, dintre care 15126 din cauza poluării aerului.

„Este esențială reprofesionalizarea și depolitizarea administrației silvice, precum și transformarea acesteia într-o administrate de stat. Pădurea trebuie îngrijită exclusiv pe principii apropiate de natură, capabile să asigure siguranța națională, durabilitatea  economică, socială și conservarea biodiversității, precum creşterea aportului pădurilor României la atenuarea impactului schimbărilor climatice şi al diferitelor dezastre naturale”, a transmis ONG-ul.

Documentul conține o serie de propuneri de soluții, organizate în mai multe categorii: obiective specifice pentru gestionarea durabilă a pădurii, obiective administrative, obiective pentru întărirea trasabilității și combaterea tăierilor ilegale și obiective pentru ariile naturale protejate.

Obiective specifice pentru gestionarea durabilă a pădurii

  1. Creșterea susținută și progresivă a suprafeței împădurite a țării de la 29% în prezent (2020), la 34% in anul 2030 și la 40% in anul 2040.
  2. Crearea de culturi cu specii repede crescătoare (neinvazive) în afara fondului forestier, în scopul reducerii presiunii economice asupra pădurilor naturale cu biodiversitate ridicată (100 000 ha până in 2030 și 200 000 ha până in 2040).
  3. Tranziția etapizată și integrală la silvicultura ecologică (apropiată de procesele naturale) până în anul 2030, conform principiilor și cerințelor minime enunțate de Agent Green prin modelul de silvicultură ”Pădurea Veșnică” (Forever Forest).
  4. Promovarea în păduri a tipurilor naturale fundamentale inclusiv prin reconstrucția lor pe baza datelor istorice, a speciilor autohtone și a varietăților locale, adaptate condițiilor pedoclimatice, acordând prioritate esențelor cu creștere lentă în perioada de tinerețe, dar susținută la vârste înaintate, capabile să formeze păduri optim biodiversificate, durabile și multifuncționale.
  5. Limitarea volumului tăierilor la creșterea anuală într-o pădure doar atunci când volumul de lemn pe picior va fi ajuns din nou la minim 70% din volumul total potențial specific compoziției pădurii respective.
  6. Identificarea monoculturilor de molid, pin și alte specii și realizarea unei strategii/plan de revenire a pădurilor naturale.
  7. Instituirea unor mecanisme de valorificare / plată a serviciilor ecosistemice oferite de pădure către beneficiarii acestora.
  8. Evidențierea în codul silvic a funcțiilor sociale de protecție ale pădurilor, esențiale pentru mediu.

Citește documentul integral aici.

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii