„Alertă pentru natură”, petiție pentru salvarea Directivelor Natura 2000

Peste 100 de ONG-uri de mediu din toată Europa, între care World Wide Fund for Nature (WWF) și Societatea Ornitologică Română (SOR) , lansează o campanie comună de salvare a celor două acte normative din domeniul conservării naturii aplicate în toate țările membre UE: Directivele Natura 2000 (Directiva Păsări și Directiva Habitate).

Comisia Europeană ia în considerare revizuirea celor două directive, situație care ar putea duce la slăbirea lor. ONG-urile de mediu sunt îngrijorate că astfel s-ar irosi un progres legislativ și de conservare realizat în ani de zile. Pentru a împiedica acest lucru, cetățenii preocupați de mediu sunt chemați să semneze petiția „Alertă pentru natură”.  

Delta Dunarii
Delta Dunării

Comisia Europeană a decis să realizeze o evaluare detaliată a ambelor Directive Natura 2000 pentru a determina eficacitatea lor în protejarea naturii. Cele 100 de ONG-uri din spatele petiției consideră că procesul de evaluare se derulează într-un context ostil conservării naturii. De la investire și până acum, Comisia Juncker a inițiat acțiuni înspre slăbirea sau eliminarea unor legi europene cu implicații în protejarea și calitatea mediului, susținând corporațiile.

Petiția online „Alertă pentru natură” invită cetățenii din 28 de state UE, inclusiv România, să participe la consultarea publică organizată de Comisie pe această temă și să salveze astfel cele două Directive Natura 2000 care protejează cele mai valoroase zone naturale din Europa. În România, cele două directive ajută la protejarea legală a siturilor Natura 2000, precum Podișul Hârtibaciului din Transilvania, Munții Țarcu, Buila-Vânturarița, Grădiștea Muncelului-Cioclovina, Apuseni sau Delta Dunării.

Petiția este organizată și promovată de unele dintre cele mai importante ONG-uri de mediu de la nivel european: BirdLife (din care face parte și Societatea Ornitologică Română), European Environmental Bureau, Friends of the Earth Europe și WWF. Aceasta poate fi semnată până la finalizarea consultării publice organizate de Comisie, adică 24 iulie 2015. ONG-urile spun că este singura oportunitate prin care societatea civilă își poate spune părerea în acest proces de evaluare tehnică a directivelor.

De mai bine de 50 de ani, organizația noastră atrage atenția celor care iau decizii că viitorul omenirii este strâns legat de viitorul naturii din jurul nostru. Este nevoie de o schimbare totală de paradigmă, în care ne definim politicile economice, sociale și de mediu după capacitatea de generare a naturii și nu invers.

Deși pe lista de priorități a cetățenilor natura devine din ce în ce mai importantă, din păcate deciziile strategice, la nivel înalt, sunt dominate în continuare de interese economice și de lobby-ul industriei, natura rămânând un subiect secundar în agenda celor mai importante instituții.

Pentru prima dată în România, mii de oameni au ieșit pe stradă ca să ceară o protecție mai bună a pădurilor, mare parte dintre acestea situându-se în arii protejate Natura 2000; acest lucru ne arată că românii sunt atașați de natură și sunt pregătiți să dea un semnal clar atât autorităților naționale, cât și celor la nivel european, că natura nu este un obstacol sau resursă primă pentru economie, ci punctul de pornire în construirea unei societăți sustenabile”, a declarat Magor Csibi, Director WWF-România.

Directivele Natura 2000 – un cadru legislativ modern și recunoscut la nivel internațional

Directivele Natura 2000  – Directiva Păsări și Directiva Habitate – sunt în vigoare din anul 1979, respectiv 1992. Sunt recunoscute ca unele dintre cele mai solide și inovatoare legi din lume pentru protejarea animalelor, vegetației sălbatice și habitatelor naturale împotriva presiunilor și riscurilor de dispariție. Datorită acestor două legi majore, Europa are acum cea mai mare rețea de arii naturale protejate din lume, denumită Natura 2000, care acoperă aproape o cincime din suprafața terestră și 4% din suprafața marină a continentului.

Caracteristica inovatoare a acestui cadru legal este că permite dezvoltarea socio-economică în arealul siturilor protejate, atât timp cât nu conduce la degradarea stării de conservare a speciilor și habitatelor pentru care zonele au obținut statutul Natura 2000. Acest cadru recunoaște că omul reprezintă o parte integrantă a naturii și consideră că soluția cea mai bună e cooperarea dintre om și natură. Numeroase situri Natura 2000 sunt valoroase tocmai datorită modului în care terenurile au fost administrate de oameni de-a lungul timpului, de pildă prin practici agricole tradiționale, ceea ce a ajutat la formarea peisajelor rurale și la întreținerea diversității biologice.

În România, avem 531 de situri Natura 2000 care acoperă în jur de 23% din suprafața țării. Țara noastră ocupă primul loc în Europa din punct de vedere al biodiversității și deține ultimele ecosisteme 100% naturale de pe continent. Legislația națională care transpune Directivele Natura 2000 în România nu oferă o protecție completă și adesea se constată probleme de implementare. Slăbirea acestor acte normative ar agrava situația. În cazul în care directivele Natura 2000 sunt deschise spre revizuire, țara noastră va avea probabil cel mai mult de pierdut din punct de vedere al diversității naturale și al zonelor sălbatice (precum pădurile virgine, defilee, râuri sau pajiști naturale).

Sursă foto: Flickr.com

 

Mai citește și:

Codru-i frate cu poporul, nu cu drujba și toporul. Mii de oameni au ieșit în stradă pentru păduri

Blocarea Codului Silvic amenință pădurile și comunitățile locale din România

Cel mai bun proiect Natura 2000 din Europa se află în România

spot_img

Ultimele știri