Renovarea clădirilor din România are mai degrabă conotaţii estetice decât cele legate de eficienţa energetică a acestora, a declarat Alina Cismaș, Vicepreședinte Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (ROGBC), la conferinţa Green Report „Implementarea Planului european „Valul de renovare” în contextul elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență. Provocări și soluții”.
Începând cu 2021 România trebuie să transpună în practică mai multe prevederi europene, dar și interne, legate de eficiența energetică a clădirilor. Una dintre ele se referă la dublarea ratei de renovare, dar potrivit oficialului ROGBC, această rată ar trebui înzecită faţă de valorea la care se află în prezent.
„Avem nevoie pentru atingerea obiectivelor din Strategia de Renovare pe termen lung de 13 miliarde de euro până în 2030. Avem acum oportunitatea să alocăm din PNRR o sumă mai mare care să ne asigure această relaxare că avem banii din care să facem planuri. Pentru că în momentul de faţă noi spunem, şi UE spune, că este necesară dublarea ratei de renovare.
În realitate, dacă ne uităm ce înseamnă renovare în România, ea nu are nicio treabă sau are o tangenţă foarte mică cu ce înseamnă eficienţă energetică. Astăzi, renovarea la români are conotaţii estetice mai degrabă, inclusiv când vorbim de faţade, de cele mai multe ori. Şi atunci ca să vorbeşti de o renovare aprofundată, ea nu trebuie să se dubleze, ea trebuie să se înmulţească cu 10 faţă de cât este astăzi”, a spus Cismaş.
Ea a adăugat că sectorul clădirilor, respectiv blocuri, birouri şi instituţii publice, consumă 40% din energie şi generează 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Cel mai răspândit program de renovare a fost cel al termoizolării blocurilor pentru că „era mai uşor de gestionat”, continuă Alina Cismaș, care a precizat că, în trecut, au existat alocări bugetare pentru renovări, dar nu au fost cheltuite.
„Când vorbim de case, e mai greu de urmărit o eficienţă energetică din care să rezulte o renovare verde. Dar, pe de altă parte, pentru că vorbim de fonduri foarte mari, acest context nefericit al pandemiei ne-a adus nişte oportunităţi pe care nu avem voie să le pierdem. O să treacă pandemia şi efectele ei secundare şi acest gen de bugete nu o să mai apară, o să fie toate din buzunarul nostru, al românilor”.
Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung prevede un buget necesar de aproximativ 13 miliarde euro pentru renovarea clădirilor până în 2030 în vederea respectării angajamentelor europene cu privire la rata de renovare, reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră. Dar asociaţia, împreună cu alte organizaţii de profil din industrie solicită o sumă mai mare pentru a reuşi renovări de profunzime care să ţină cont şi de eficienţa energetică a clădirii şi care să fie relevante şi peste 15 ani.
„Ca să avem o idee ne putem uita în Ghidul pregătit de AFM pentru acest program de renovare a caselor unifamiliale, unde în sfârşit sunt prevăzute nişte valori care trebuie atinse. Şi nici măcar nu sunt foarte ambiţioase, sunt un minim de valori ca aceste investiţii în eficienţa energetică să poată să aibă sens şi peste 10-15 ani”.
Potrivit acesteia, Uniunea Europeană va lansa anul viitor standardele minime de performanţă, iar România riscă să epuizeze fondurile care vor merge în proiecte care nu vor asigura minimul necesar.
„Pentru că să nu uităm că standardele minime de performanţă se vor lansa anul viitor. Iar dacă noi nu ne propunem ceva ambiţios şi nu alocăm suficiente fonduri în acest an, când vor veni update-urile de la directivele de performanţă energetică şi directiva de eficienţă energetică, ele vor veni cu aceste standarde minime care s-ar putea să ne ia prin suprindere. Şi să ne dăm seama peste un an sau doi sau trei că noi nu am prevăzut atâţia bani pentru că lucrurile evoluează şi noi ne ţinem după ele (…) Va fi surpinzător pentru noi când va trebui să ne aliniem şi să ne dăm seama care este de fapt nevoia reală”, a spus vicepreședintele ROGBC.
Conferința poate fi revăzută aici.
