Poluarea cu plastic este una dintre cele mai mari probleme actuale ale lumii, însă soluțiile la această criză par să vină prea încet, în condițiile în care guvernele și corporațiile încă ezită să ia măsuri drastice. Cu toate acestea, există tot mai multe inițiative locale dedicate combaterii poluării cu plastic. Alternative.blue este unul dintre ele, oferind publicului românesc alternative durabile, produse în mod etic, la obiectele din plastic de uz comun.
Proiectul Alternative a debutat în februarie 2016 ca și întreprindere socială și este unul dintre proiectele Asociației Natura Fără Plastic. Fondatoarea proiectului, Ioana Tănase, adoptase un stil de viață fără plastic în 2013, după ce a descoperit arta lui Chris Jordan, ale cărui lucrări imortalizează problema poluării cu plastic și efectele negative ale consumului în masă.
„Mi s-a părut absolut ireal că noi, prin acțiunile noastre, putem avea un impact negativ atât de masiv. Însă, în momentul în care am început să mă documentez pe subiect, am văzut că răul pe care îl facem este mult mai mare. Nu numai că distrugem colțuri de rai din natură, viețuitoare marine, păsări, pești, dar ne distrugem și pe noi, fără măcar să știm ce impact au obiectele și ambalaje pe care le folosim zilnic asupra sănătății noastre.”, povestește Ioana.
După ce a vizionat documentarul Plastic Planet (2009), prin intermediul căruia Warner Boote a reușit să redea foarte clar legătura între consumul de plastic și problemele de sănătate cu care se confruntă tot mai multe persoane, Ioana a decis că aceste lucruri trebuie să ajungă la cât mai multă lume și că, dacă, oamenii decid în continuare să mai consume plastic, atunci măcar să fie în deplin cunoștință de cauză.
Cu ajutorul lui Mihai Pop, prieten și fost coleg de liceu care tocmai vizitase Indonezia și asistase în mod direct la impactul negativ al plasticului asupra naturii și a comunităților locale, Ioana a demarat alternative.blue, un proiect structurat să răspundă la următoarele întrebări: ce este plasticul și care sunt tipurile de plastic, care sunt procentajele de reciclare în UE, care este gradul său de toxicitate pe categorii și care sunt materialele sustenabile cu care poate fi înlocuit plasticul. În ianuarie 2017, a debutat și shop-ul alternative.blue, care pune la dispoziția oricărei persoane interesate soluții imediate care contribuie semnificativ la reducerea amprentei individuale de plastic.
Am vorbit cu Ioana Tănase despre alternativele la plastic, situația poluării cu plastic în România și stilul de viață zero waste.
Care sunt criteriile după care selectați produsele pe care le comercializați pe site? Am observat că aveți și un brand propriu, colaborați cu producători locali pentru fabricarea produselor? Unde sunt fabricate acestea?
Experiența personală din ultimii 5 ani de zile, testarea diferitelor soluții și însușirea stilului de viață zero waste m-au ajutat să fac o selecție a celor mai etice și durabile produse. O parte dintre acestea le promovăm și le punem la dispoziția celor interesați prin magazinul online. Ca și criterii, cel mai important este ca produsul propus ca și alternativă să nu conțină plastic. Apoi, trebuie să fie produs în condiții etice (fair labour), din materiale 100% naturale, sigure pentru sănătatea noastră și cea a planetei, să fie reutilizabile, durabile (multe produse au garanție pe viață), reparabile, iar la finalul lungii lor vieți să fie compostabile sau reciclabile (nu într-un material de calitatea inferioară, cum este cazul plasticului care trece printr-un proces de downcycling, ci într-un material cu aceleași calități, care redevine astfel resursă). Un alt criteriu foarte important pentru noi este să respecte principiile economiei circulare și să susțină o cauză socială sau de mediu. De asemenea, susținem produsele locale de calitate, în detrimentul celor importate.
Toate produsele textile și care înlocuiesc unele dintre cele mai poluante și populare plastice sunt realizate de echipa noastră și colaboratori, sub brandul propriu ALT. Materialele sunt 100% naturale și locale, viziunea noastră fiind să reînviem o parte din tradiția străveche, însă să o adaptăm lumii contemporane. Câteodată este dificil să găsim calitatea pe care ne-o dorim în materialele țesute local (cum este cazul bumbacului organic) sau să concurăm cu prețul produselor importate din alte țări, de o calitate mai slabă, însă preferăm să susținem economia locală / națională și astfel, credem noi, în viitorul apropiat producătorii de țesături își vor diversifica gama conform cerințelor și vor putea prelucra și fibre organice.
Pe lângă produsele textile, brandul propriu mai conține și paie din inox, pe care le comercializăm într-un săculeț realizat de noi, potrivit pentru transportul și păstrarea lor, sticle și pahare din inox, cu un design inspirațional, o modalitate bună, credem noi, de a porni conversația despre plastic și a ne menține motivația proaspătă. Produsele textile sunt alternative la pungi, plase și sacoșe, adică la cele mai poluante ambalaje din plastic. Prin intermediul apelor curgătoare, toate deșeurile produse de noi, depozitate ilegal sau aruncate în natură, ajung în mările și oceanele lumii. Adică chiar sursa inspirației și motivației noastre.
De aici explicația designului cu balene, realizat de colegul nostru Zsolt. Dorim ca produsele noastre să pornească o conversație despre alternative la plastic, soluții, gesturi pozitive care schimbă lumea. Și dorim ca cei care folosesc produsele noastre să fie mândri de alegerile pe care le fac și să știe că astfel contribuie activ la protejarea naturii și a viețuitoarelor sale, inclusive cele marine, chiar dacă trăiesc la mii de km de cea mai apropiată mare sau ocean.
Din câte ați observat, există vreo creștere a cererii pentru produsele alternative la plastic în ultima perioadă, odată cu creșterea gradului de conștientizare privind poluarea cu plastic în România?
Da, absolut. Din ce în ce mai multă lume înțelege problemele globale create de poluarea cu plastic și caută să facă ceva activ în acest sens și asta ne bucură nespus. Mai mult, mulți oameni își dau seama că noi oamenii suntem sursa acestor probleme și deci tot noi suntem cei care le putem remedia, prin acțiunile pe care le întreprindem. Sunt multe persoane educate care înțeleg de ce facem ceea ce facem, care este rezultatul pentru care luptăm, care ne-au sprijinit de la început și cărora le suntem extrem de recunoscători.
Însă și conceptul zero waste începe să devină un trend, cum a fost și mai este cazul cu unele produse care nu au nimic de a face cu protejarea mediului înconjurător, dar se promovează ca și eco. Nu poți oferi soluții zero-waste cu produsele tale din materiale toxice, necompostabile și nereciclabile (plastic sau bioplastic), care rezolvă o jumătate de problemă în timp ce creează alte 10. Și vin și cu 2 exemple în acest sens: săculeții pentru legume și fructe și sacoșe textile realizate din pânză sintetică (voal, poliester, vâscoză, diferite poliamide), pentru fabricarea cărora se cumpără plastic nou și astfel se sprijină producția de plastic nou. Se realizează un produs care, prin funcția care i se atribuie trebuie spălat și respălat, timp în care va elibera milioane de particule de microplastic și microfibre în apa de curățare, și deci în natură, iar la finalul vieții sale se aruncă la gunoi sau într-un incinerator, pentru că nu se poate recicla.
Același lucru se întâmplă și cu pungile/ paharele/ tacâmurile din bioplastic, care sunt biodegradabile la anumite temperaturi și în anumite condiții, în niciun caz în compostul personal din balcon / grădină sau în natură, cum sunt adesea promovate. Iar aceste facilități care pot composta bioplasticul aproape că nu există România. Așa apar situațiile în care persoane foarte bine intenționate ajung să consume produse marketate ca zero waste, dar aflate, în realitate, departe de acestă sferă.
Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai mari provocări pe care România le înfruntă când vine vorba de poluarea cu plastic?
Trăim într-o țară în care se se reciclează sub 5%, și aici vorbim și de materiale cu grad ridicat de reciclare (aluminiu, sticlă, carton) și care, din cauza infrastructurii sărace și a unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor deficitar, ajung direct la groapa de gunoi. Deci clar aici se pot realiza îmbunătățiri majore care îi vor ajuta pe locuitori să recicleze mai mult. Un sistem pe care noi îl susținem și știm că funcționează dacă ar fi implementat este sistemul plătești cât arunci. Însă chiar și acest sistem va avea un grad scăzut de reciclare a plasticului, datorită plasticului în sine, care este un material greu de reciclat din cauza diversității sale și folosirii sale în produse finite care conțin mai multe tipuri de materiale, ceea ce duce la îngreunarea (dacă nu chiar imposibilitatea) colectării separate și revalorificării.
Există deja municipalități care au pus în practică sisteme performante de colectare selectivă cu rezultate de-a dreptul îmbucurătoare- Sibiu, Oradea, Sălacea, Tg. Lăpuș. Însă și aici, lipsa de colaborare între autorități fac ca rezultatelesă fie doar bune, nu spectaculoase. O soluție în educarea populaței este impunearea amenzilor, o strategie care cu siguranță ar aduce rezultate, dar care deocamdată nu este folosită.
Apoi mai este lipsa de educare a consumatorilor și nepăsarea lor. Dacă în țări precum Belgia sau Olanda, fiecare persoană/ gospodărie/ companie /organizație/instituție ia foarte în serios partea de colectare separată și reciclare, la noi încă există mentalitatea că, dacă plătești o factură de gunoi, tu nu mai ești responsabil de acele deșeuri, adică nu trebuie să le colectezi separat corect, să le cureți dacă e nevoie sau să le transporți până la punctele de colectare, aceste îndeletniciri revenind firmei care încasează banii. Cu alte cuvinte, sunt foarte puțini cei care văd resurse în deșeurile generate și sunt dispuși să depună efort pentru a ajuta ca acestea să se poată reintegra într-un flux economic circular. Iar consumerismul excesiv care se întâmplă și în România face ca o mulțime de produse ambalate în plastic să ajungă în locuri izolate. Așa ajungem să vedem ambalaje din plastic aruncate în natură, în albiile râurilor, păduri sau incinerate în curți sau pe câmpuri. Multe persoane nu știu că plasticul nu este biodegradabil și nu dispare niciodată complet din natură, așa că niște campanii de informare desfășurate la nivel național ar fi binevenite.
Desigur că și industria plasticului și cea a bioplasticului, în colaborare cu marii retaileri, contribuie masiv la poluarea cu plastic. Care este scopul unui triplu ambalaj? Sau de ce avem nevoie de ambalaje single-use acasă, la birou, într-un local? Suntem împinși la un consum masiv, repetitiv și deci total nesustenabil, și nici nu ne dăm seama. Majoritatea ambalajelor din plastic sunt de calitate slabă, realizate pentru consum unic, de aceea colectarea lor cu scopul refolosirii și revalorificării nu prezintă interes. Marile companii din sectorul FMCG ar putea pune la dispoziția consumatorilor ambalaje de calitate, reutilizabile, așa cum procedează în alte țări cu o legislație mai aspră. Atunci cu siguranță vor scădea semnificativ deșeurile de plastic din natură.
Desigur, toate aceste provocări fi înlăturate dacă ești bine informat și suficient de motivat să oferi un nou sens cuvântului conveniență și să nu mai aștepți ca altcineva să rezolve aceste probleme, ci să alegi tu să îmbrățișezi prevenirea. Să fiu mai clară, poți refuza să mai produci/ folosești plastic, protejând sănătatea ta și natura, poți să alegi să susții inițiativele și produsele care se aliniază valorilor tale. Astfel, toate celelalte obstacole și insuficiențe ale sistemului nu te mai afectează.
Intenționați să extindeți gama de produse comercializate în viitor? Există un anumit tip de produs de care simțiți că este nevoie pe piața din România?
Sigur, sunt multe produsele pe care le-am strâns în colecția noastră de alternative în progres și pe care am dori să le putem oferi și în shop-ul Alternative. Dintre cele pe care intenționăm să le realizăm noi înșine ar fi batistele și învelitorile cu ceară pentru păstrarea produselor. Apoi ar mai fi recipientele din inox, în care îți poți cumpăra alimente calde sau reci. Acesta este un produs la care ne gândim deja de ceva vreme și doream să-l fabricăm în România, însă nu am reușit. Așa că, cel mai probabil, îl vom comanda de la unul dintre furnizorii noștri certificați.
Care sunt produsele esențiale pentru a evita plasticul în viața de zi cu zi? Câteva sfaturi despre ce putem face pentru a reduce consumul individual de plastic și despre cum îi putem influența pe alții să facă alegeri mai bune din această privință?
Ideea proiectului nostru a pornit de la top 10 cei mai frecvenți poluatori pe care îi întâlneam în campaniile noastre de ecologizare și care, credem noi, sunt și cei mai mari poluatori la nivel național și global. Ne-am gândit că o dată ce vom avea alternative pentru aceste obiecte, vom asista la o scădere semnificativă a deșeurilor generate de persoana care le folosește. Obiectele esențiale care ne fac viața mai frumoasă și mai sănătoasă sunt următoarele:
- Sacoșele din materiale textile naturale – pentru cumpărături și viața urbană;
- Săculeții / borcane/ caserole reutilizabile pentru cumpărături vrac (legume, fructe, paste, cereale, condiment, ceaiuri, dulciuri etc) – nu doar la piață, deși acolo ne place să mergem la cumpărături, ci în orice magazin;
- Sticla din inox – alternativă la PET-uri;
- Paharul din inox – alternativă la paharele de unică folosință de la birou, evenimente urbane și outdoor, festivaluri, drumeții, etc;
- Periuța din bambus cu peri vegetali;
- Săpun și șampon solid, vrac sau ambalate în hârtie, produse local;
- Renunțarea la bețigașe de urechi (un obicei nesănătos);
- Refuzul paielor de plastic sau înlocuirea lor cu cele reutilizabile;
- Dulciuri și snacksuri vrac sau homemade în locul celor ambalate în plastic și disponibile în marile magazine;
- Sprijinirea producătorilor locali și frecventarea piețelor locale și a magazinelor vrac, de unde poți cumpăra doar cât ai nevoie, în ambalajul propriu, reutilizabil.
Fiecare dintre obiectele listate mai sus se pot cumpăra, confecționa sau înlocui cu ceva ce fiecare dintre noi are acasă, chiar acum. Nu este nevoie să începi să trăiești fără plastic cu o investiție inițială, ai nevoie doar de creativitate și motivație.
Așa că cel mai important sfat legat de cumpărături fără plastic este să ai încredere în tine, pentru că dacă ești conștient de aceste probleme și vrei să faci ceva pentru a deveni parte din soluție, atunci cu siguranță faci un lucru gozav și trebuie să fii tare mândru(ă) de tine.
La supermarket, cântărește-ți fructele fără să te temi că cineva îți spune ceva. Și dacă vei întâmpina vreo problemă, acceptă provocarea de a extinde conversația despre plastic și explică-i persoanei respective (sau șefului său) de ce faci ceea ce faci. O să vezi că vei fi aprobat și apreciat. La piață, dacă primești produsele în plastic, transferă-le în recipientul propriu și returnează punga/ recipientul respectiv, pentru a fi refolosit. Comandă alimente în borcanul / caserola ta, cu încredere, și explică de ce faci lucrul acesta. Poate că în unele locuri vei fi refuzat, însă alți comercianți vor aprecia ceea ce faci.
Gândește-te pe cine și ce dorești să susții prin alegerile tale. Și gândește-te că poate persoana cu care ai de a face nu știe tot ce știi tu despe plastic, dar poate fi educată în acest sens. Așa că fii consistent în acțiunile tale, un ambasador al stilului de viață fără plastic și cu siguranță vei reuși să ajungi acasă de la cumpărături cu 0 ambalaje din plastic.
Iar dacă viața fără plastic are la fel de mult sens pentru tine cum are pentru noi, atunci fii schimbarea pozitivă în familia ta, în grupul tău de prieteni, la birou, la sală, la evenimentele la care participi, în organizația în care ești voluntar. Noi oamenii suntem cei care am creat această problemă și tot noi avem puterea de a o soluționa. Cu acțiunile pe care le întreprindem și cu cadourile cu suflet pe care le dăruim.
