Anglia și-a redus drastic consumul de pungi de unică folosință. Află cum a reușit

in Biodiversitate 2 August 2016 1,087 Views

În 2014, în Anglia s-au comercializat 7 miliarde de pungi de plastic de unică folosință. În luna octombrie 2015, autoritățile au introdus o taxă în valoare de 30 de bani pentru vânzarea lor. De atunci, numărul de pungi vândute în jumătate de an a scăzut la puțin peste jumătate de miliard.

pungi de unică folosință

Scăderea a fost anunțată recent de către Departamentul pentru Mediu, Hrană și Afaceri rurale (Defra). A fost considerată un adevărat succes pentru protejarea mediului înconjurător, dar și pentru societate. Unii comercianți au decis să doneze taxele colectate unor ONG-uri sau întreprinderi sociale.

Un impact similar l-a avut introducerea taxei în Scoția. Acolo, măsura a condus la scăderea cu 80% a cantității de pungi de plastic vândute. În primă fază, un efect asemănător, dar la scară mai mică, a putut fi remarcat și în România. Apoi, lucrurile au luat o turnură neașteptată.

De ce taxa pe pungi nu a funcționat în România

România a introdus o taxă pentru pungile de plastic ne-biodegradabile încă din 2009. Consumatorii erau nevoiți să scoată din buzunar 0,2 bani pentru fiecare pungă pe care o cereau. Măsura a condus la o scădere cu 30% a numărului de pungi puse pe piață, în raport cu anul 2008. În plus, Administrația Fondului pentru Mediu a colectat peste 11 milioane de lei.

În iulie 2010, autoritățile au decis să scadă valoarea eco-taxei, de la 0,2 la 0,1 lei. Încasările la AFM nu au scăzut, însă. Prin urmare, numărul pungilor achiziționate de cumpărători a crescut, comparativ cu anul 2009. Efectul complet al măsurii a putut fi remarcat însă abia din 2011, când încasările din din eco-taxă s-au dublat, ajungând la peste 32 de milioane de lei.

În 2012, suma a rămas la aproximativ același nivel (34 de milioane de lei), însă în 2013 a scăzut la aproape 19 milioane. În 2014, încasările din exo-taxă s-au dublat din nou, AFM colectând peste 35 de milioane de lei. Valoarea pentru 2015 va fi și mai mare, întrucât până în septembrie se încasaseră peste 40 de milioane de lei.

Când vom renunța la pungi de unică folosință

Dacă unele țări au decis să introducă taxe pe pungi, altele le-au interzis pur și simplu. O astfel de măsură a fost adoptată recent în Franța.

Începând cu data de 1 iulie 2016, comercianții francezi nu mai au voie să ofere spre vânzare pungi de plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni. Pungile mai groase fac excepție, întrucât se presupune că se pot refolosi. Mai mult, din luna ianuarie 2017, magazinele vor fi nevoite să înlocuiască și pungile în care consumatorii cântăresc fructe sau legume. Legea fusese propusă încă din 2014.

pungi de unică folosințăDe ce sunt periculoase pungile de unică folosințăMajoritatea pungilor ajung la gropile de gunoi, unde se descompun în bucăți mici. Apoi, sunt purtate de vânt și de ape în mări și oceane, afectând grav viețuitoarele. În acest moment, plutesc în oceane peste 5 trilioane de piese de plastic. Acestea vor avea nevoie de 450 de ani pentru a se descompune.

În Europa, se folosesc 100 de miliarde de pungi anual, cu o medie de 200 de pungi per cetățean. Un raportal Comisiei Europene arată că România era în 2010 pe locul al patrulea ca numărul de pungi per cap de locuitor, cu 252 de bucăți. Ne-au întrecut doar Bulgaria, Cehia și Grecia.

Reprezentanții Ministerului Mediului au afirmat că vor reveni cu un răspuns referitor la posibilitatea interzicerii pungilor de unică folosință în România.

Comentarii

comentarii