Afaceri pentru România sustenabilă. Artă din lâna care altfel ar fi fost arsă

Oana Tudose, arhitectă și artistă, a înțeles în Olanda cât de importante sunt materialele naturale, așa cum e lâna care, în județul ei, era aruncată. S-a întors acasă și a înființat un atelier în care transformă lâna, prin metodele tradiționale și cu ajutorul localnicelor, în piese unicate de artă textilă.

Oana Tudose și lucrarea „Odă Olgăi”. Foto: Liviu Nanu

Oana Tudose s-a născut în Teleorman, în 1987, a crescut în Gorj, a învățat în Târgu Jiu și București – Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” -, apoi s-a specializat în arhitectură în Olanda, la Institutul Piet Zwart, din cadrul Academiei Universitare Willem de Kooning.

Abia când a ajuns acolo a căpătat un interes pentru natură și materialele naturale – cu care experimenta diferite tehnici. Așa a ajuns să lucreze la câteva proiecte de arhitectură bazate pe sustenabilitate și materiale naturale și care erau în armonie cu natura.

În 2016, pe când era în Olanda și căuta alte direcții de exprimare artistică – oarecum independente de meseria sa de arhitect de interior, dar tot în sfera industriilor creative-, și-a amintit de lână, un material folosit în copilăria sa, dar care își pierduse aproape complet valoarea.

Știind că lâna se arde în zona Gorj, am decis să pornesc singură într-o cercetare materială de revalorizare a acestui material prin metodele tradiționale de prelucrare”, a spus Oana pentru Green Report.

Pe parcursul următorilor doi ani, într-o cercetare textil-artizanală a lânii de ovine, ea a încercat să creeze noi texturi, suprafețe si cromatici. O primă provocare a fost să găsească un fus și o furcă în județul Gorj, căci oamenii le-au ars demult. După ce a găsit un fus vechi, de aproape 100 de ani, câteva cunoștințe au învățat-o să toarcă lâna, așa cum își aminteau că învățaseră de la bunicile lor. A învățat apoi alte metode tradiționale de prelucrare a lânii, precum împâslirea manuala cu apă și vopsitul lânii cu plante naturale.

Pe la începutul explorărilor, au luat naștere pernele XXL, cu burduf din bumbac organic și umplute cu lână.

În 2018, la Romanian Design Week, Oana a avut o colaborare cu designeri din Olanda prin care au vrut să atragă atenția asupra problematicii arderii abuzive a lânii de ovine. Cele trei obiecte care au făcut parte din proiect au fost inspirate de contextul și obiceiurile românești și au fost create din lână: un perete despărțitor destinat spațiului interior de orice fel; o reinterpretare a cojocului oierului, folosind textil realizat din lână reciclată; o instalație interactivă care evocă în mod conceptual compasiunea și căldura către ovine, prin exploatare tactilă si sonoră.

iele world, atelierul din Târgu Jiu

Un an mai târziu, cu ajutorul unor fonduri Start-up Diaspora, artista a deschis în Târgu-Jiu atelierul „iele world”.

„iele este un proiect în desfășurare, inițiat de Oana Tudose, în mediul rural al Carpaților Români. În zonă, tone de lână de oaie sunt aruncate sau arse anual, ca urmare a managementului prost și lipsa unei bune infrastructuri. «Iele» își propune să revendice acest material subevaluat și să exploreze potențialele sale calități prin design. Scopul este să căutăm abordări noi care să promoveze calitățile lânii de ovine și să reevaluăm aplicabilitatea în domeniul creativ”, se arată pe pagina proiectului.

A colindat prin sate și a întrebat localnicii până a dat de un oier din Novaci, un sat aflat la 50 de kilometri de Târgu Jiu, care a acceptat să nu mai ardă lâna, ci să o spele, s-o dărăcească și să i-o vândă Oanei. Acolo încă mai există un darac, care este pus în funcțiune când este nevoie.

Spălarea lânii

În atelierul artistei lucrează femei din satele Gorjene, care participă la toate activitățile de prelucrare, de la culesul plantelor si vopsitul cu plante naturale, până la spălatul, torsul sau dărăcitul lânii (Oana a achiziționat un darac de dimensiuni mici pentru acest proces).

Dărăcitul manual al lânii

„Până acum am testat frunzele și scoarța de nuc, rostopasca, foile de ceapă, gălbenele, petale de trandafiri, urzica, varza roșie, mărar. Este un proces destul de greoi și extrem de imprevizibil, dar pe care îl practicăm cu interes și curiozitate”, a spus Oana.

Torsul lânii 

Din colaborarea artistei cu localnicele rezultă piese unicate de artă textilă, câteodată în forma tapiseriilor interioare sau măștilor.

„Sunt pur decorative, destinate spațiului interior. Fiecare piesă spune o poveste care fie a fost inspirată din poveștile folclorului românesc, fie din experiențe personale, poezie, literatură”, a mai explicat ea.

„Procesul de producție explorează tehnici tradiționale de prelucrare și unelte dispărute complet din repertoriul cultural imaterial precum torsul lânii și împâslirea manuală cu apă. Alte tehnici de prelucrare tradiționale includ brodatul, croșetatul, împletitul și chiar vopsitul lânii cu plante naturale sezoniere. Conceptele sunt inspirate din mitologii românești și ritualuri arhaice, precum ielele, moșul și baba, jocul cerbului și muma pădurii, iar materialele folosite sunt naturale, locale și regenerabile”, se arată pe pagina unui proiect de-ale ei.

Parte din planul său de a reda lânii valoarea meritată, dar și pentru a ajuta comunitatea din zonă, Oana și-a stabilit ca obiectiv să dea mai departe ce a învățat.

„iele world își propune să devină un motor social în zona Gorj prin implicarea comunității locale în procesul de creație. În acest sens organizăm lunar «Șezătoarea ielelor», eveniment în cadrul căruia femeile din zona urbană participă la diverse activități din atelier, învățând să toarcă, să croșeteze sau să prelucreze fetru.”

Pentru antreprenoriatul artistic, o metodă de vânzări este prezența în expoziții și muzee. Cu proiectele sale, artista a fost prezentă la Romanian Design Week, Milan Design Week, Muzeul Orașului Oradea/ Complex Cultural și la Muzeul Național Gorj.

Reacțiile pe care le primește în legătură cu produsele din atelier sunt pozitive, iar unii dintre vizitatori își amintesc cu nostalgie de perioada în care lâna era prelucrată și bunicile lor țeseau la război sau torceau lână.

Cu toate acestea, impactul pe care a reușit să-l aibă, deocamdată, la nivelul comunității, este unul destul de mic. Încă se arde și se aruncă lâna, spune ea cu tristețe.

„Intervenția trebuie să fie de o anvergură mult mai mare la nivel regional pentru a avea un impact considerabil”, a completat Oana.

Respect față de mediu

În perioada de cercetări de la master, Oana a lucrat la conceperea Brick Biotope, un proiect prototip care presupunea crearea unor cărămizi din ipsos cu nisip printr-o tehnică proprie și care au fost concepute ca habitat pentru rândunele – păsări care sunt pe cale de dispariție în Olanda.

Din experimentele sale cu materialele naturale, în special cu lâna, artista a învățat lecții importante, pe care ar vrea să le înțelegem cu toții:

„Consider că fac parte din generația de designeri a căror atenție este concentrată pe dezvoltarea durabilă pe plan național și ale căror idei si principii, dacă nu refac mediul natural, măcar să nu îl afecteze”, a spus ea. „Trebuie să realizăm importanța materialelor naturale și păstrarea ecosistemelor naturale în contextul actual, în special în acest moment, când încălzirea globală este un subiect real și prezintă o amenințare reală.”

Muma Pădurii

În prezent, Oana și femeile din satele Gorjene lucrează la piese de dimensiuni mai mici, pe care să le poată comercializa în diferite magazine specializate în design. Din cauza pandemiei de Covid-19, lucrurile la „iele world” nu merg tocmai cum și-a imaginat artista, însă caută soluții. Lucrările ei pot fi văzute aici, iar Oana Tudose poate fi contactată aici.

 

Citește și: 
Începe campania „Afaceri pentru România sustenabilă”

Elsewhere – costume de baie românești, din materiale din plastic reciclat

Isara The One, același marsupiu, pentru copii din două categorii de vârstă

Comentarii

comentarii