Ashoka şi EIT Climate-KIC identifică 189 de inovatori în domeniul climei în România

Schimbarea climatică nu este doar o sintagmă la modă, ci o realitate la care multe comunități din întreaga lume trebuie să se adapteze, inclusiv românii. Dintre numeroasele provocări globale cu care ne confruntăm astăzi, Ashoka, cea mai mare rețea de antreprenori sociali din lume, consideră că puține sunt la fel de ample precum schimbările climatice. Din acest motiv, comunitatea de cunoștințe și inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie Pentru Clima (EIT Climate-KIC) și Ashoka s-au unit pentru a realiza un studiu de asupra ecosistemelor de inovare pentru climă în 9 țări (România, Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Letonia, Lituania și Estonia). Scopul studiului a fost identificarea celor mai importanți actori care ajută societățile lor să atenueze efectele schimbărilor climatice și să se adapteze acestora.

În 2019, pentru prima dată în istoria instituțională globală de patruzeci de ani a Ashoka, am decis să alegem un domeniu ca verticală tematică a acțiunilor noastre. Acesta este inovarea pentru climă. În regiunea Europei Centrale și de Est am debutat lucrul printr-o cartografiere a peste 800 de persoane care, zi de zi, sunt agenți activi ai schimbării în acest domeniu. Am descoperit conexiunile dintre ei, oportunitățile și obstacolele pentru un impact mai mare în domeniul climei, precum și starea actuală a inovării în acest domeniu. Acest studiu este un prim pas. În continuare ne dorim consolidarea acestui ecosistem de agenți ai schimbării, la nivel regional și mai ales la nivel local, prin expunerea lor la oportunități de creștere, colaborare intersectorială și impact colectiv. Planeta nu așteaptă ziua de mâine. Acțiunea începe acum”, a declarat Corina Murafa, Directorul Executiv al Ashoka România și liderul programului global Ashoka Next Now: Planet and Climate.

Cartografierea ecosistemului de inovatori climatici din Europa Centrală și de Est este un prim pas major în activitatea noastră globală privind inovația climatică. După ce am efectuat aproximativ 500 de interviuri telefonice, am identificat mai mult de 800 de inovatori și alți actori importanți în domeniile pe care le-am considerat ca fiind esențiale pentru acțiunile climatice din această regiune: eficiența energetică în clădiri, agricultura inteligentă pentru climă, transformarea socio-economică în regiunile producătoare de cărbune, și poluarea aerului. Vă invităm să citiți mai multe despre descoperirile noastre în raportul Cartografierea ecosistemului de inovatori climatici în România.

EIT Climate-KIC mobilizează comunitățile pentru a declanșa evoluția ecosistemelor. Noi credem în catalizarea cunoștințelor și expertizei colective, construirea unei viziuni comune și adoptarea unei abordări sistemice pentru a localiza pârghiile necesare pentru a transforma inovația în acțiuni climatice. Cartografierea ecosistemului proiectată de Ashoka este un instrument unic, care va fi foarte util pentru extinderea comunității inovatorilor din domeniul climei în Europa Centrală și de Est. Credem că ceea ce a fost creat este doar punctul de plecare și rețeaua de inovatori în domeniul climei se va extinde în curând. Este prima scânteie a hărții viitoare, pe care EIT Climate-KIC ar dori să o creeze în timp ce susține dezvoltarea sistemului de inovare din România”, a declarat Magdalena Dul-Komosińska, Directorul EIT Climate-KIC în Europa Centrală și de Est.

[box type=”info” ]

Inovatori Climatici în România

  • Persoanele cele mai des nominalizate ca fiind inovatori sociali în domeniul acţiunii pentru climă sunt Ioana Ciută (Asociaţia Bankwatch România), Lavinia Andrei (Terra Mileniul III), Horia Petran (Institutul National Urban-Incerc), Radu Motisan (Magnasci SRL) , Felicia Ienculescu Popovici (Greenitiative), Bogdan Gioară (Asociatia Reper 21), Alin Tănase (Greenpeace), Mihai Toader Paşti (EFdeN) și Lucian Corduneanu (Sensix);
  • În ciuda faptului că, în mod tradițional, românii au arătat scepticism în ceea ce privește schimbările climatice, această tendință se schimbă, inovatorii sociali identificând o mare oportunitate de dezvoltare pentru viitor a acestui domeniu în România
  • Cele patru sub-domenii sunt relativ uniform distribuite ca număr de nominalizări (cu excepția transformării socio-economice în regiunile producătoare de cărbune, unde acționează un număr foarte restrâns de inovatori sociali), numărul de ani de experiență de lucru fiind mai mic decât media regională, cu excepția domeniului agriculturii inteligente adaptate schimbărilor climatice, unde românii au un număr mediu de 17 ani de experiență profesională comparat cu media regională de 13 ani de experiență; subdomenii precum eficiența energetică în clădiri, unde în altă țări din regiuni acționează inovatori cu mulți ani de experiență, sunt reprezentate în schimb în România de populații de agenți ai schimbării mult mai puțin experimentate (cu o medie de numai 8 ani de experiență, spre deosebire de media regională de 13 ani)
  • Spre deosebire de restul regiunii, unde 58% din inovatorii sociali identificați sunt bărbați, în România echilibrul de gen este mai mare, 52% din persoanele cartografiate fiind bărbați, 48% femei; mai mult, în anumite subdomenii unde în alte țări din regiune proporția bărbaților inovatori sociali atinge 80%, ca spre exemplu cel al eficienței energetice în clădiri, tabloul este mult mai echilibrat în România, cu o proporție perfect egală între femei și bărbați
  • În România și Bulgaria, spre deosebire de restul regiunii, în sectorul public acționează cel mai mic număr de inovatori sociali, mediile ONG, privat și academic fiind mult mai bine reprezentate; totodată există un număr mic de actori ai schimbării pentru climă în sectorul public, barierele legislative sunt punctate de cei intervievați că fiind cel mai mare obstacol în calea inovării pentru climă
  • Deși rețeaua de inovatori sociali din domeniul climei este mai mică în România decât în celelalte state mari din regiune, cele mai puternice legături sociale între inovatorii din domeniul climei se înregistrează la noi în țară, unde agenții schimbării sunt puternic conectați unii cu ceilalți, mai puțin cei din domeniul agriculturii inteligente adaptate schimbărilor climatice, care interacționează mai puțin cu restul domeniilor

[/box]

spot_img

Ultimele știri