Aurul verde din Marea Neagra

in Revista presei 4 January 2010 2,264 Views

Zecile de mii de tone de alge marine care se aduna la malul marii ii aduc la exasperare in fiecare vara pe turistii de pe litoral. Autoritatile si firmele care administreaza portiuni de plaja au luat masuri energice in fata ”atacului” verde, cheltuind multi bani pe utilaje specializate in colectarea lor. In alte tari, algele marine sunt utilizate la scara larga in industrie si producerea de biocombustibil, aducand venituri substantiale. La noi insa, productia nationala de alge merge direct la groapa de gunoi.

Text de Raluca Petrescu

Fabrica de oxigen

Algele sunt un important agent in combaterea poluarii si sunt deja folosite in lume la tratarea apelor uzate, in special in eliminarea nitratilor si a fosforului. Utilizarea lor are doua mari avantaje fata de practicile traditionale: reducerea cantitatii de substante chimice si a costurilor energetice. Aceste plante joaca un rol important in multe industrii: textila, acvacultura, fabricarea celulozei si a hartiei, distilerie, tabacarie, alimentara, chimica, patrochimica, farmaceutica sau metalurgica.

Algele pot fi utilizate si ca hrana pentru animale, ca ingrasamant, dar si in procesul de izolare a dioxidului de carbon, a uraniului si plutoniului. Proprietatile plantelor marine nu se opresc insa la efectele curative si la rolul lor important in biosfera. Intr-un viitor foarte apropiat, algele ar putea deveni una dintre principalele resurse in producerea biocombustibilului. In acest sens, marile companii au inceput deja sa investeasca masiv in cercetare. Exxon Mobil Corporation este un exemplu sugestiv. Compania va investi 600 de milioane de dolari in urmatorii cinci ani pentru a cauta metode eficiente de a obtine biocombustibil din alge.

Biodieselul marin

Marele avantaj al algelor este ca, spre deosebire de materiile prime folosite in prezent in producerea biomasei, nu ocupa terenul folosit in agricultura. Din acest motiv, utilizarea algelor este ideala, deoarece nu ar determina o crestere a pretului alimentelor si nu ar provoca crize sociale, cum se intampla in prezent in statele sarace.

Cercetatorii de la Universitatea Dominion din statul american Virginia au implementat cu succes un proiect-pilot care a avut ca scop producerea de materie prima pentru biodisel, obtinuta din algele cultivate in apele uzate generate de statiile de epurare ale orasului. Rezultatul a fost neasteptat: anul trecut, pe langa tratamentul apei, au fost obtinute doua tone si jumatate de biocombustibil. Bulgarii, mai destepti Si vecinii bulgari au facut pasi importanti in aceasta directie.

Compania Greon a obtinut in luna septembrie a acestui an primul combustibil pe baza de microalge optimizand in acelasi timp, printr-o serie de experimente, procesul prin care algele produc mai multe substante necesare obtinerii de biocombustibil.

In Romania, in lipsa de fonduri, institutiile de cercetare inca se mai lupta sa demonstreze ceea ce restul lumii stie deja, si anume ca algele pot inlocui balegarul la fertilizarea solului. Unul dintre cele mai importante proiectele este coordonat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina ”Grigore Antipa” (INCDM) si urmareste „Evaluarea comunitatilor de macrofite de la litoralul romanesc si a posibilitatilor de valorificare a depozitelor de macroalge de pe plaje”. Printre altele, proiectul prevede experimente pentru valorificarea algelor ca supliment alimentar pentru animale si ingrasamant pentru plante. Proiectul a fost finantat insa doar pentru anul 2008, respectiv prima etapa de trei luni.

Incercari timide

Daca in strainatate exista fonduri, interes si multiple modalitati de informare despre acest subiect, initiativele din Romania sunt foarte timide. Persoanele care vor sa se informeze au parte de ridicari de umeri din partea oficialilor si chiar a specialistilor. De la INCDM din Constanta nu se poate afla nimic in prezent – activitatea stiintifica si informativa este blocata, institutia fiind in somaj tehnic.

”In prezent nu se valorifica la scara larga aceasta resursa. Au existat incercari de utilizare a algelor macrofite marine in domenii precum agricultura – ca ingrasamant (ca atare sau in amestec, in diferite proportii, cu alte ingrasaminte) si zootehnie. Algele pot constitui o sursa de completare a hranei animalelor in fermele zootehnice, datorita continutului lor bogat in caroteni, vitamine din complexul B, tocoferoli, aminoacizi si elemente minerale”, a explicat conf. dr. Daciana Sava, de la Universitatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole din cadrul Universitatii Ovidius din Constanta.

Potrivit reprezentantilor Directiei Apelor Dobrogea Litoral, pe parcursul anului 2009, de pe litoralul romanesc a fost colectata o cantitate de 35.000 de tone de alge. Comparativ, in anul 2008 s-au adunat 25.000 de tone de alge, iar in anul 2007 – 38.000 de tone. Indiferent de cantitate, plantele ajung intr-un singur loc: la groapa de gunoi din Costinesti.

Cu ce ne mandrim

Litoralul romanesc abunda in alge marine care ar putea fi valorificate. Dintre cele verzi, detinem cantitati insemnate de Ulva lactuca (salata de mare), un aliment obisnuit in alte parti ale globului. Potrivit conf. univ. Daciana Sava, alga rosie Porphyra leucosticta are un continut ridicat de vitamina C si carotenoizi naturali. Acesti compusi au multiple utilizari in domeniul farmaceutic, industria cosmetica si alimentara. Am mai putea valorifica alga rosie Ceramium rubrum, bine-cunoscuta ca sursa de agar – un produs secundar ce poate
fi utilizat pentru obtinerea de clorofila ”a”. Acest pigment verde e un util agent terapeutic, avand utilizari extinse si in industria cosmetica (dezodorizant).

De la inghetata la cosmetice

Aceeasi sursa precizeaza ca singura alga bruna valorificabila la litoralul nostru este Cystoseira barbata, datorita continutului sau in alginati – substante cu multiple intrebuintari in industria alimentara (supe, inghetate), cosmetica (creme, pasta de dinti), in industria textila (pasta de imprimare), in industria cauciucului si in medicina. Cercetatorii isi pun problema existentei unor biomase ce ar putea fi exploatate. Pe litoralul nostru, cantitati insemnate au fost gasite, in perioada anilor 1970, in zona Va-ma-Veche, dar acestea s-au redus ca urmare a unor fenomene naturale (inghet) precum si din cauza eutrofizarii. In prezent, acestea se afla insa in proces de refacere, fiind semnalate in acvatoriul Rezervatiei submarine
Vama-Veche – 2 Mai si la Mangalia.

In lipsa furnizorilor, importam

Medica este una dintre putinele companii romanesti care au incercat sa valorifice potentialul algelor din Marea Neagra si care a reusit, in parteneriat cu INCDM, sa obtina si apoi sa lanseze pe piata un supliment nutritiv pe baza de alge. In lipsa furnizorilor insa, compania a renuntat sa mai achizitioneze plantele din Romania, orientandu-se spre pietele asiatice. ”Am plecat de la ideea folosirii resurselor  de la noi din tara, am incercat cu alge marine, larve de trantori, extract de scoici si alte plante medicinale care se gasesc in Romania, dar nu am gasit furnizori, iar din partea particularilor am avut numai probleme. Ne-am dat seama ca nu este rentabil si am apelat la importuri. Exista vreo 200 de concurenti pe aceasta piata in Romania, iar trei sferturi sunt straini. Daca esti patriot, dispari”, a explicat dr. Ionut Moraru, presedintele companiei Medica.

Plantele medicinale si algele folosite in productie de laboratoarele Medica sunt achizitionate in prezent din Canada si din tarile asiatice, cu toate ca se gasesc din belsug si in Romania. Potrivit directorului, produsele de import sunt superioare calitativ si, paradoxal, mai ieftine. ”Daca as gasi furnizori, ar fi prioritar sa achizitionez materia prima din Romania, dar produsele acestea au nevoie de buletine de analize si certificate pe care nu le gasim la producatorii romani. E mai simplu sa le cumparam din strainatate. Comandam printr-un email si produsele ajung in cateva zile”, a mai spus dr. Moraru.

Cea mai valoroasa substanta care intra in compozitia algelor este iodul. Acesta se gaseste in algele brune intr-o forma usor de asimilat. Deficitul de iod tulbura prelucrarea hormonilor glandei tiroide, care regleaza schimburile de substante din organism, in aceeasi masura si in tesutul adipos subcutanat. Componentele active din algele marine normalizeaza metabolismul la nivel celular, stimuleaza microcirculatia, imbunatatesc tonusul vaselor si eliminarea lichidului din tesuturi, elimina toxinele din celule. Astfel creste tonusul muscular, sunt eliminate grasimea si lichidul de prisos, tesutul devine mai sanatos si elastic. Pe baza de alge marine sunt fabricate multe preparate cosmetice, in special cele bio.

Asiaticii si scandinavii folosesc algele pentru prepararea multor mancaruri traditionale. Algele sunt foarte bogate in vitamine (A, B1, B2, B6, B12, C, D, E, K) si minerale (magneziu, potasiu, sodiu, calciu, fier, fosfor, zinc) si sunt recomandate in anemie si rahitism.

Unde sunt investitorii?

O alta companie care a inteles potentialul algelor este concernul agricol ”Delta Dunarii Organics” din Tulcea. ”Folosim produse pe baza de alge pentru pentru fertilizarea terenului agricol. Ingrasamantul este de fapt un amestec de plante, foarte bun in agricultura, in special pentru cultivarea produselor bio”, a declarat administratorul concernului, Petrisor Petrescu. Produsul folosit de ei se numeste Cropmax si este realizat de compania olandeza Holland Farming. Intrebat de ce nu se fabrica si in Romania ingrasaminte pe baza de alge, Petrescu explica simplu: nu exista investitori interesati sa prelucreze algele.

Experiment in agricultura

Dupa 1970 a fost experimentata si in Romania valorificarea algelor in agricultura. S-a studiat efectul fertilizant al algelor aplicate pe pajisti. Continutul bogat in iod al agelor marine, existenta regiunilor montane si submontane deficitare in iod in tara noastra si a cantitatilor importante de alge de la litoralul romanesc au oferit posibilitatea de a administra pe pajistile dintr-o zona gusogena alge marine verzi din speciile Enteromorpha si Cladophora prelevate din Marea Neagra.

Biodiversitate in pericol

In ultimele decenii, ca urmare a fenomenelor de eutrofizare si a unor cauze antropice, ecosistemul Marii Negre, mai ales zona de nord-vest, a suferit o serie de modificari structurale si functionale inclusiv la nivelul macrofitelor. Modificarile de mediu produse ca urmare a schimbarilor parametrilor hidrochimici, a colmatarii substratului dur, a cresterii cantitatilor de substante biogene, a diminuarii accentuate a transparentei apei, a deversarilor de reziduuri petroliere au dus la selectionarea si dezvoltarea unor specii de macrofite tolerante, pentru care noile conditii de mediu sunt favorabile. In consecinta, diversitatea specifica, alternanta sezoniera si abundenta vegetatiei marine au fost puternic afectate.

11 specii periclitate

Potrivit datelor INCDM, din cele 19 specii de macrofite inscrise in Lista Rosie a litoralului romanesc, 11 sunt considerate periclitate, doua vulnerabile, patru rare, iar pentru doua specii nu exista date suficiente pentru incadrarea precisa in categoriile IUCN  (World Conservation Union). Una dintre actiunile practice de conservare a biodiversitatii intreprinsa la litoralul romanesc in ultimii ani este infiintarea rezervatiei „Acvatoriul litoral marin 2 Mai – Vama Veche“.

Comentarii

comentarii