Blocarea Codului Silvic amenință pădurile și comunitățile locale din România

in Legislatie 25 March 2015 205 Views

Organizația WWF-România este îngrijorată de faptul că dezbaterile actuale pe tema noului Cod Silvic se concentrează pe valorificarea economică a pădurilor sub formă de masă lemnoasă, ignorând conservarea biodiversității și bunăstarea comunităților locale.

5427782885_5b5a8c8d3b_z

WWF reamintește că pădurea nu este doar o marfă pentru piața economică, că nu doar prețul trebuie sa conteze în valorificarea masei lemnoase, ci și aportul la dezvoltarea durabilă a comunităților locale. Prin utilizarea și prelucrarea lemnului și a altor produse oferite de pădure ar trebui susținuta, în fapt, viața comunităților din preajma pădurilor și dezvoltarea economică locală.

Organizația derulează de peste zece ani proiecte în domeniul conservării pădurilor și s-a implicat activ încă din anul 2011 în proiectul de modificare a Codului Silvic, pentru a se asigura că acesta va răspunde priorităților legate de conservarea biodiverisității și bunăstarea comunităților locale.

De ce avem nevoie de noul Cod Silvic?

Din cauza schimbărilor care au avut loc în ultimii ani în sectorul forestier- retrocedarea a jumătate din fondul forestier național, obligativitatea de implementare a unor regulamente europene, elaborarea unei strategii forestiere și de dezvoltare rurală la nivel european etc- s-a conturat din ce în ce mai mult nevoia modificării Codului silvic, astfel încât să răspundă problemelor actuale din sistem.

Ultima versiune a Codului silvic datează din 2008, în condițiile în care în Uniunea Europeană și la nivel global avem de a face cu noi reguli și principii privind gestionarea durabilă a pădurilor, pe care legislația românească nu le include în totalitate. În plus, reglementările silvice trebuie să se adapteze noului context socio-economic- de exemplu, astăzi statul roman deține mai puțin de jumătate din pădurile țării. Ritmul degradării pădurilor este extrem de alert, în antiteză cu ritmul creșterii pădurilor (un ciclu de producție este de aproximativ 110 ani), iar noul Cod Silvic aduce soluții pentru multe dintre problemele semnalate din teren, din sectorul forestier și include măsuri esențiale pentru conservarea biodiversității. 

Aurul verde

Una dintre cele mai eficiente pârghii pentru asigurarea sustenabilității pădurilor este crearea unor mecanisme care determină comunitățile locale să devină cointeresate în protecția pădurilor pe termen lung. Pentru acest lucru este nevoie de reglementări care asigură un venit relevant și constant din exploatarea pădurilor pentru cei care trăiesc în preajma acestora. Totodată, în cazul în care lemnul este prelucrat superior și nu vândut ca materie primă, veniturile și nivelul de trai al comunităților cresc, fără să fie nevoie de o exploatare cantitativă.

În schimb, industria locală s-a redus constant, iar piața este controlată de câteva companii mari, interesate în primul rând de profit și mai puțin de sustenabilitate. De exemplu, doar câteva companii procesează și exportă, în formă primară, peste 80% din lemnul de rășinoase din România, amintește WWF.

Modificările propuse în noul Cod Silvic sunt de natură să stimuleze valoarea adăugată, prin promovarea valorificării și prelucrării superioare a masei lemnoase, incluzându-se, de asemenea, măsuri anti-monopol și încurajarea creării de noi locuri de muncă în comunitățile locale (obiectiv ce se regăsește inclusiv în strategia de dezvoltare a sectorului forestier al Uniunii Europene). Astfel, comunitățile locale vor deveni co-interesate în asigurarea continuității, protecției și a regenerării pădurilor.

Puteți citi și:

Codul Silvic a fost adoptat după șapte ani și aduce limite pentru exploatările de lemn

Un dosar penal în primele trei luni de funcționare a Radarului Pădurii

FOTO O plimbare prin pădurile virgine ale României, care deține 65% din pădurile neatinse de om din Europa

Comentarii

comentarii