Toate broaștele țestoase marine analizate într-un studiu global aveau plastic în sistemul digestiv

in Biodiversitate, Poluare 13 December 2018 276 Views

Toate broaștele țestoase marine analizate în cadrul unui studiu global aveau plastic, microplastice și alte materiale sintetice în sistemele lor digestive, conform unui nou studiu care atrage atenția că guvernele și corporațiile lumii nu iau suficiente măsuri pentru a reduce poluarea cu plastic.

În cadrul studiului realizat de Universitatea din Exeter și Laboratorul Marin Plymouth din Marea Britanie, cercetătorii au analizat 102 broaște țestoase care trăiesc în oceanele Atlantic și Pacific și Marea Mediterană. Cercetătorii au descoperit în total 800 de particule mai mici de jumătate de centimetru în sistemele digestive ale broaștelor țestoase, fiecare animal având în medie 150 de bucăți de plastic. Cele mai afectate viețuitoare au fost descoperite în Marea Mediterană, unele țestoase având și 500 de bucăți de plastic în ele.

„Prin cercetările noastre de-a lungul anilor am găsit microplastic în aproape toate speciile de animale marine pe care le-am studiat; de la minusculul zooplankton care stă la baza lanțului alimentar marin la larve de pești, delfini și acum broaște țestoase. Acest studiu oferă noi dovezi că trebuie să ajutăm cu toții la reducerea cantității de deșeuri de plastic care ajung în mările noastre și să menținem oceane curate, sănătoase și productive pentru generații viitoare.”, a declarat Penelope Lindeque, co-autor al raportului.

Cele mai des întâlnite materiale găsite în interiorul broaștelor țestoase au fost bucăți de cauciucuri, echipamente marine, țigări și materiale textile provenind de la haine. Multe broaște țestoase aveau și particule de microplastice utilizate în anumite produse cosmetice.

Studiu: poluarea cu microplastice a contaminat chiar şi cele mai adânci zone ale oceanelor

Bucățile mai mici de plastic nu prezintă un pericol de sufocare pentru broaște țestoase marine, însă pot cauza alte probleme de sănătate. Emily Duncan, autor principal al raportului, a explicat că este nevoie de noi studii care să cerceteze efectele mai puțin vizibile ale microplasticelor.

„De exemplu, ar putea purta contaminanți, bacterii sau viruși, sau ar putea afecta broasca țestoasă la un nivel celular sau sub-celular.”

Studiu: Animalele marine mari ca rechinii și balenele, afectate de poluarea cu microplastice

Ecologiștii au criticat lipsa de acțiune a guvernelor și a corporațiilor.

„Câte astfel de studii avem nevoie pentru ca marile companii să ia măsuri puternice pentru a reduce producția plasticului de unică folosință, care conform estimărilor va fi de patru ori mai mare până în 2050?”, a declarat Graham Forbes, lider de proiect pentru plasticul global în cadrul Greenpeace SUA.

Despre autor: Ana Moca-Grama

Ana Moca-Grama este din Brașov și a terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Scrie, face fotografii pe film și visează la o lume în care omul își reîntoarce sufletul către natură.

Comentarii

comentarii