Cărbunele rămâne principalul poluator industrial din România

in Energie 29 April 2021 90 Views

Acumularea particulelor de CO2, dar și alte gaze cu efect de seră, a condus la creșterea temperaturii globale cu 1,2 °C. Limita de adaptabilitate este 1,5-2°C, de aceea este urgentă înlocuirea treptată a tehnologiilor vechi pe bază de combustibili fosili cu tehnologii regenerabile care pot reduce presiunea asupra Planetei. Bankwatch România a analizat principalele categorii de activități și companii încadrate în sistemul european de emisii de carbon care provoacă cea mai mare poluare în România. 

Datele EU-ETS de comercializare a certificatelor de carbon pentru anul 2020 publicate de Comisia Europeană arată o scădere cu 5,2 Mt a dioxidului de carbon emis în atmosferă de instalațiile industriale din România. În total au fost emise 32 de Mt de CO2, față de 37 Mt în 2019. România ar trebui ca până în 2030 să reducă emisiile din sistemul EU-ETS cu cel puțin 43,9% față de 2005. Țara noastră are însă un obiectiv de reducere a poluării complet lipsit de ambiție, motiv pentru care a fost și criticată de Comisia Europeană: ținta a fost atinsă încă din 2019. Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) prevede o creștere a emisiilor până în 2025 și o scădere mai accelerată până în 2030. Țintele vor trebui însă actualizate în acord cu decizia statelor Uniunii Europene de a reduce toate emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% față de 1990.

Actvitățile cele mai poluante

Majoritatea producătorilor industriali și-au redus emisiile față de anii trecuți, în special producătorii de electricitate pe bază de cărbune, care au înregistrat scăderi ale producției pe fondul reducerii cererii de electricitate din perioada carantinei Covid-19. Totuși, cărbunele se află în continuare pe primul loc în topul poluatorilor industriali și va rămâne în această situație dacă luăm în considerare previziunile din PNIESC: în 2020, termocentralele pe cărbune din România au avut o producție de 8329 GWh și emisii de 8,28 Mt CO2. Având în vedere că în PNIESC România estimează că în 2030 va avea o producție de energie electrică folosind cărbune de 11.931 GWh, atunci emisiile vor fi în jurul 11,86 Mt CO2. Chiar dacă facem comparația cu 2019, luând în considerare că 2020 a produs schimbări în toate industriile, producția de energie pe bază de cărbune s-au reduce cu doar 3,6% în 2030.

Conform datelor EU-ETS, producerea energiei electrice și termice generează cele mai multe emisii de CO2 (48% din total), urmată de industrie (41%), agricultură și alimentație (8,3%) și aviație (0,8%). Este de menționat faptul că la categoriile agricultură și industrie au fost incluse și instalațiile proprii ale operatorilor care produc energie pentru realizarea produsului finit.

Pe măsură ce energia produsă din arderea cărbunelui scade, cei mai mari poluatori devin centralele pe gaze fosile, producția de ciment și combinatele siderurgice. Analiza Ember-Climate arată că la nivel european centralele pe gaze fosile au întrecut deja cărbunele din perspectiva emisiilor. Totuși, multe țări, inclusiv România, iau în calcul înlocuirea cărbunelui cu gaz fosil pentru producerea energiei, fapt ce va face dificilă eliminarea emisiilor din sectorul energetic înainte de 2050.

Toți producătorii români de energie pe bază de cărbune urmăresc înlocuirea unei părți a flotei de termocentrale cu unități pe bază de gaz fosil – Complexul Energetic Oltenia care preconizează o creștere a producției și implicit a emisiilor, Complexul Energetic Hunedoara a cărui termocentrală Mintia se preconizează a fi preluată de Consiliul Județean, CET Govora care în planul de insolvență are ca unică soluție înlocuirea capacităților pe cărbune cu o centrală în cogenerare pe bază de gaze fosile și Veolia Energie Iași care va preda CET Iași II către Primărie, care își asumă trecerea pe gaze. Toate aceste companii pariază pe gaze și au în vedere o capacitate redusă de energie regenerabilă: 750 MW la CEO, 200 de MW la Hunedoara.

Emisiile instalațiilor industriale

Din punctul de vedere al instalațiilor industriale, o schimbare față de anul trecut este preluarea primului loc de combinatul siderurgic Liberty Galați, care și-a luat angajamentul să devină neutru din punct de vedere climatic până în 2030. Cu toate că și această companie a redus emisiile față de 2019, schimbarea în clasament a avut loc pe fondul reducerii producției de energie pe bază de cărbune. Complexul Energetic Oltenia a înregistrat scăderi ale emisiilor la toate termocentralele, în total de 3,85 Mt față de 2019. Alți operatori aflați pe primele 10 locuri sunt Azomureș – producător de îngrășăminte chimice, OMV Petrom cu centrala electrică de la Brazi și rafinăria PetroBrazi și producătorii de ciment HeidelbergCement și Holcim.

Cele mai poluante companii

Pe lângă operatorii deja menționați, mai există și alte companii care, cumulat, au emis o cantitate importantă de poluanți în 2020. Printre acestea se numără ELCEN, operatorul centralelor electrice și termice pe gaze fosile din București, cu 1,83 Mt, CRH Ciment cu 1,68 Mt, unitățile pe cărbune și gaze fosile ale CET Govora cu 0,88 Mt și Rompetrol cu 8,6 Mt.

Comentarii

comentarii