Carmencita Constantin, directorul Diviziei Energie si Mediu din cadrul Institutului de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), institut care a avut si rolul de coordonator al celor trei componente tehnice ale proiectului Getica CCS, a acordat un interviu, in exclusivitate, Green Report.
Printre problemele abordate in cadrul interviului se numara si Getica CCS, primul proiect dezvoltat in Romania pentru captarea si stocarea dioxidului de carbon.
Desi Getica nu a obtinut, deocamdata, bani europeni, mesajul reprezentantilor ISPE ramane unul “de speranta si de necesitate a alocarii de fonduri nationale pentru programele de cercetare si de investitii in sectorul energetic pentru aceste tehnologii care contribuie esential la reducerea emisiilor de CO2”.
De ce a ramas, deocamdata,
Getica CCS fara finantare europeana?
Proiectul Getica a concurat cu alte 15 proiecte inscrise in competitia NER300, primul Call. Prima etapa a fost cea de evaluare tehnica si financiara, efectuata de Banca Europeana de Investitii, in numele CE-DG Climate Action, in baza careia au fost calificate doar 10 proiecte, si anume: 5 in Marea Britanie, 1 in Olanda, 1 in Franta, 1 in Romania, 1 in Italia si 1 in Polonia. A doua etapa, cu termen 15 octombrie 2012, a constat in transmiterea catre CE a reconfirmarii sustinerii guvernamentale a proiectului. Din pacate, Romania a fost printre tarile care nu au reconfirmat. Proiectele sustinute guvernamental, ramase in competitia finala au fost: Marea Britanie – 2 proiecte, Olanda – 1 proiect, Franta – 1 proiect. Dupa o serie de negocieri intre statele membre si Comisia Europeana, toate tarile si-au retras proiectele din primul Call urmand a se pregati sa aplice in cel de-al doilea Call. Regretele noastre sunt extrem de mari cu referire la retragerea proiectului Getica din competitia NER 300-Call 1, intrucat sansele adjudecarii erau extrem de mari, iar sumele alocate primului Call au fost cel putin duble fata de cele ce vor fi alocate in Call-ul 2, cand ne asteptam ca numarul de proiecte concurente sa fie cu mult mai mare.
Care este contributia ISPE la proiectul Getica CCS?
ISPE este liderul consortiului tehnic international care a elaborat Studiul de Fezabilitate si Documentatia pentru Obtinerea Finantarii din Mecanismul European NER (New Entry Reserve ) 300. Rolul ISPE este acela de coordonator intre cele trei componente tehnice ale proiectului Getica CCS, si anume instalatia de captare CO2 , sistemul de transport si situl de stocare a CO2. Dar si de coordonator intre membrii consortiului tehnic si beneficiarii directi ai proiectului: Centrala Turceni (apartinand Complexului Energetic Oltenia), Transgaz, Romgaz, in calitatea lor de membri ai Companiei de Proiect Getica CCS.
De asemenea, ISPE este si reprezentant, si coordonator in relatia cu autoritatile guvernamentale si institutiile avizatoare din Romania, in relatia cu CE – DG Climate Action si cu EIB (Banca Europeana de Investitii), care a derulat competitia NER 300 si care a evaluat, din punct de vedere tehnic si financiar, toate proiectele aflate in competitie, inclusiv proiectul Getica CCS. ISPE a asigurat, de asemenea, si reprezentarea in relatia cu finantatorii proiectului Getica CCS : Global CCS Institute (Australia) si MECMA.
Reprezinta CCS o solutie pentru
o economie europeana cu emisii reduse de CO2?
Daca subiectul schimbarilor climatice ramane un deziderat prioritar european, daca tintele de reducere a emisiilor de CO2, impuse prin „EU Energy Roadmap-2050”, atunci CCS ramane singura solutie viabila pentru sectorul producerii energiei din combustibili fosili. Este de mentionat ca nu se poate vorbi despre securitatea furnizarii energiei, doar bazat pe surse regenerabile sau nucleare, si ca sectorul termoenergetic este absolut vital atat in asigurarea stabilitatii sistemelor energetice, cat si in asigurarea capacitatilor de back-up, necesare integrarii si functionarii surselor regenerabile in sistemele energetice europene. In consecinta, sistemele energetice care au in structura producatori bazati pe combustibili fosili trebuie sa abordeze cu multa maturitate tehnologia CCS, care este singura capabila sa sustina atingerea tintelor de reducere a emisiilor de carbon, angajate de Comisia Europeana si, implicit, de statele membre.
Potrivit datelor tehnice,
emisiile de la Turceni ar putea fi reduse cu 85%.
Ce alte beneficii ar mai putea aduce Getica Romaniei?
Proiectul Getica se aplica doar la unitatea numarul 6 din Centrala termoelectrica Turceni. Daca acest proiect s-ar realiza, atunci el ar fi primul pas, absolut necesar, in pregatirea sectorului termoenergetic, dar si a institutiilor guvernamentale pentru dezvoltarea si implementarea acestei noi tehnologii. In paralel, dezvoltarea pe orizontala a componentelor industriale, a societatilor de constructii-montaj, a companiilor de consultanta, inginerie, a mediului universitar, toate acestea vor inregistra un trend ascendent atragand, dupa sine, noi locuri de munca, noi competente necesare atat pe plan national, European, dar si pe plan mondial. Inainte de orice insa, Getica va reprezenta garantia mentinerii in functiune a centralelor termoelectrice din Oltenia, care utilizeaza lignitul autohton, contribuind la cresterea securitatii energetice prin reducerea dependentei de importul de resurse primare.
Cum sunt promovate
conceptul si tehnologiile CCS in Romania?
Mediul universitar, strans conectat international, la nivel european, dar si global, are deja adaptate /completate programele de invatamant si pe cele de masterat si studii doctorale, cu informatii de baza referitoare la dezvoltarea acestor tehnologii, ceea ce inseamna ca nu specialistii vor fi cei care ne vor lipsi. Mediul institutional este, in prezent, in asteptarea unor decizii politice, care, in opinia mea, ar trebui fundamentate prin analiza tuturor obligatiilor deja asumate la nivel european (% de RES, % de eficienta energetica, % de reducere CO2 etc.). Sectorul termoenergetic este bine pregatit pentru derularea unor astfel de proiecte la momentul in care, atat cadrul institutional, cat si cel de reglementare, vor fi pregatite sa sustina financiar dezvoltarea lor.
Care este situatia CCS la nivel global?
O simpla evaluare arata ca Europa a ramas deja in urma altor zone care, desi nu sunt semnatare ale Protocolului de la Kyoto, desi nu au tinte de reducere ale emisiilor de CO2, prezente in legislatia primara, au insa programe de sustinere si de finantare nationala, foarte bine puse la punct. Ma refer aici la SUA, programul Presedintiei Obama, respectiv al DOE, in domeniul CCS; la Australia, Japonia, China si, mai de curand, Coreea de Sud. Pentru ca tehnologia CCS sa devina o tehnologie matura si comerciala, este nevoie de o abordare pragmatica, hotarata, fara echivoc, de o reala determinare de a urmari obligatiile asumate si, atunci, am credinta ca oamenii de stiinta vor fi gata sa dea solutiile pentru orice problema tehnica va fi identificata.
“CCS poate contamina mediul inconjurator”,
sunt de parere specialistii francezi. Cum comentati?
Personal, nu sunt expert geolog si, pentru orice indoiala in acest sector, imi place sa apelez la specialisti, atat nationali, cat si internationali. Trebuie insa spus ca rezultatele acestui studiu nu au impiedicat Guvernul Frantei sa reconfirme proiectul lor de CCS, de la Florange (Arcelor Mittal), intrat in competitia NER 300, si sustinut pana in ultima faza a negocierilor cu DG Climate Action.
Deci alte comentarii sunt de prisos. Ar fi insa interesant de adaugat ca acele articole au fost publicate in perioada competitiei NER300, poate nu chiar intamplator si ca studiul la care se face referire nu a fost difuzat niciodata, pe nici un canal, pentru analiza detaliata a specialistilor in domeniu.
In ce alte proiecte de mediu mai este implicat ISPE?
ISPE a dezvoltat, in ultimii 7 ani, o puternica divizie de ingineria mediului, aproximativ 80 de experti, abordand cu succes problematica deosebit de complexa din zonele de calitate a apei, a solului, si a aerului. Suntem implicati in proiecte de infrastructura a apei, cum ar fi canalizarile, statii de tratare a apelor uzate; in proiecte de dezvoltare si implementare a sistemelor de management integrat al deseurilor, inclusiv valorificarea energetica a acestora, decontaminari de soluri poluate istoric, solutii tehnologice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si a factorilor poluanti.
Proiectele noastre se adreseaza, in egala masura, autoritatilor guvernamentale, cat si agentilor economici, in sprijinul carora venim, pe langa expertiza tehnica, si cu expertiza pregatirii documentatiei de accesare a finantarilor europene. Numeroasele contracte executate, sau in derulare, precum si multitudinea premiilor castigate pentru calitatea proiectelor noastre sunt motivele care ne determina sa mergem mai departe, cu credinta ca serviciile noastre de specialitate vor sta la baza dezvoltarii multor proiecte relevante din Romania, si nu numai.
Care sunt obiectivele principale
ale Diviziei Energie & Mediu, ISPE?
Avem dorinta de a continua sa fim utili atat autoritatilor guvernamentale, pentru indeplinirea programelor ambitioase de guvernare, cat si autoritatilor locale pentru rezolvarea proiectelor de infrastructura, cu componenta de mediu semnificativa, pe care le au in obiectiv, dar si clientilor nostri traditionali din sectorul energetic, cat si din alte sectoare industriale. Suntem pregatiti cu o echipa complexa, care poate aborda proiecte complexe garantand coerenta solutiilor propuse, de la concept pana la implementare, ceea ce nu multe companii de consultanta si inginerie o mai pot face astazi bazandu-se doar pe resurse proprii.
Serviciile noastre integrate, acoperind intreaga gama de specialitati ingineresti, dar si economice ne permit sa fim increzatori ca vom continua sa contribuim la dezvoltarea si implementarea unor proiecte de referinta pentru tara noastra. Am ca principal obiectiv, dezvoltarea proiectelor din sectorul termoenergetic, bazat pe resursele naturale ale Romaniei, care sa ne permita reducerea dependentei de importul de resurse primare; care sa ne asigure stabilitatea si securitatea sistemului energetic; care sa permita dezvoltarea simultana a proiectelor bazate pe energii regenerabile, a celor de eficienta energetica si, toate la un loc, sa contribuie la reducerea impactului acestui sector asupra schimbarilor climatice.
Care sunt cele mai importante
realizari din cariera dumneavoastra?
Proiectele de mediu care imi sunt cele mai apropiate sufletului sunt cele destinate conformarii sectorului termoenergetic cu cerintele UE, respectiv implementarea tehnologiilor de evacuare a zgurii si cenusii in slam dens, proiectele de modernizare a electrofiltrelor, de introducere a arzatoarelor cu NOx redus si, nu in ultimul rand, cele de dezvoltare a instalatiilor de desulfurare a gazelor de ardere.
Evident, sunt solidara cu beneficiarii acestor proiecte, cand vorbim despre disfunctionalitatile institutionale intampinate in procesul de atragere a finantarilor europene pentru aceste tehnologii si sustin nevoia si importanta deciziei politice, care sa faca posibila finantarea si implementarea acestor proiecte in cel mai scurt timp posibil, conducand, astfel, la realizarea obligatiilor asumate de guvernele Romaniei prin angajamente ferme la nivel european.
Proiecte dragi mie sunt si cele din zona de consultanta guvernamentala pentru tot ce deriva din transpunerea obligatiilor prevazute in directiva EU-ETS . Obtinerea aprobarilor CE ( DG Energy, DG Competition ) pentru derularea Planului National de Investitii( PNI), sub derogarea prevazuta in articolul 10 c al Directivei EU-ETS, este una dintre cele mai mari realizari a echipei de experti ISPE, punand bazele unui amplu program de investitii in sectorul termoenergetic in perioada 2013-2020.
Citeste si: Ingroparea CO2, o solutie riscanta?
Romgaz, 2 milioane euro pentru mediu
