Case de iarnă pentru viețuitoarele din Parcul Natural Văcărești

in Biodiversitate, EcoLIFESTYLE 13 November 2017222 Views

Ce e acela un Broscodrom sau un Gâzotel și la ce folosesc ? Dacă o să faci o plimbare prin Parcul Natural Văcărești, o să înțelegi singur. Acolo, în rezervația naturală, câțiva artiști au construit niște „case”, unde viețuitoarele să se adăpostească la iarnă.

parc natural

Vedere din Parcul Natural Văcărești

Intru în cabina unui lift. Odată cu mine intră o tânără în șlapi, care ține în mănă două beri. E a doua vineri din noiembrie. Ne despărțim la etajul 7. Eu urc până la nivelul 17, capăt de linie. Sunt într-un bloc din complexul rezidențial Asmita Gardens, la marginea de sud-est a Bucureștiului.

La ultimul etaj al blocului cu 17 niveluri, cei din Asociația Parcul Natural Văcărești au amenajat în 2014 un observator. De atunci, au putut urmări de la înălțime ce se întâmplă în ecosistemul, pe care Ministerul Mediului l-a declarat în 2015 cel mai mare parc natural urban din Europa.

Am venit la observator pentru un vernisaj. Evenimentul face parte din proiectul BiotopArt Bucharest, inițiat de Asociația UMA ED și Asociația Parcul Natural Văcărești.

Aveam să aflu curând că exponatele erau niște miniaturi. Rodica Buzoianu, curatoarea vernisajului și una dintre cei care s-au ocupat îndeaproape de proiect, mi-a spus că exemplarele în mărime naturală sunt deja integrate în parc. 

Artă contemporană în Parcul Natural Văcărești

În încăperea dreptunghiulară a observatorului, dublată de o terasă, se aud înfundat picamere și claxoane din zona pasajului Mihai Bravu. De jur împrejurul camerei sunt expuse lucrări cu nume cel puțin comice: Gâzotel, Broscodrom sau Bubu Bug Hotel. Sunt obiecte din ceramică arsă și lemn, care vor funcționa ca niște cuiburi artificiale. Cu puțin noroc, vor deveni habitate pentru amfibieni, reptile, păsări și alte vietăți din Delta Văcărești, care nu au unde să se adăpostească în sezonul rece.

Înainte de realizarea obiectelor de artă, mai mulți specialiști au studiat nevoile animalelor din parc, după cum îmi spune Vlad Cioflec, care e biolog la Parcului Natural Văcărești.

Așa au apărut în rezervația naturală adăposturi pentru reptile și șerpi, cum este „Taina”, lucrarea sculptorului Dragoș Manea, sau mici construcții de lut pe apă, unde broaștele pot sta la soare, precum „Broscodromul”, care aparține sculptorului Lucian Țăran. Odată intrate în circuitul deltei, obiectele vor rămâne acolo, atât cât vor rezista.

În total au fost realizate 13 astfel de lucrări, habitate pentru animale. Pentru ca vizitatorii să le poată recunoaște ușor, autorii proiectului au amenajat și un traseu.

Nu sunt însă suficiente pentru a satisface numărul de specii care trăiesc în rezervația naturală, după părerea biologului Vlad Cioflec, care speră ca, pe viitor, astfel de construcții să se înmulțească.

Cu interesul trezit și oarecum dezamăgită că nu am putut să văd lucrările în mărime naturală, am hotărât să mă întorc dimineața următoare în parc, când se organiza primul tur ghidat.

Un barometru pentru bunul simț al oamenilor care vin să viziteze parcul

Traseul începe de unde se termină blocul pe care este amenajat observatorul. Trebuie să urci niște scări săpate în pământ, până să ajungi la un dig de beton, care înconjoară rezervația naturală. După care, trebuie să cobori cu atenție o rampă căptușită cu bandă antiderapantă.

Prima oprire: Intermitent Continuu, o lucrare a Oanei Florică. Sunt patru corpuri din lut făcute prin tehnica modelajului liber, care, înainte de a fi expuse, au fost puse într-un cuptor special la o temperatură de 1250 °C, cu scopul de a fi casă de iarnă pentru gândaci.

parc natural

Intermitent Continuu, Oana Florică

Aceste structuri, care în esență sunt structuri organice ale arhitecturii animale, sunt faguri, sunt cuiburi. Explicația vine de la Cristian Lascu, președintele de onoare al Parcului Natural Văcărești.

„Mă întreb dacă gâzele, care într-o zi o să pătrundă în texturile astea să locuiască, se vor simți așa cum mă simt eu când intru în Sagrada Familia.”

Povestește că proiectul BiotopArt în Delta Văcărești a început dintr-o colaborare a sa mai veche, la o casă de la țară, cu artistul Lucian Țăran. De fapt, Țăran este cel care a venit cu ideea proiectului prin care s-au construit habitatele din rezervația naturală.

„Colegii mei s-au uitat destul de curios, pentru că nu prea înțelegeau. Eu m-am prefăcut că înțeleg, dar nici eu n-am înțeles prea bine, decât în momentul în care am început să le văd”, își amintește Lascu.

Grupul de 15 oameni merge mai departe pe poteca bătătorită a parcului. Următoarea lucrare, „Taina”, e ascunsă într-o groapă, acolo unde le place șerpilor să stea. Unul a și apărut acolo, chiar în prima zi în care s-a făcut amplasarea lucrării, după cum se poate observa într-unul dintre filmulețele de prezentare ale proiectului.

parc natural

Grup de vizitatori în Parcul Natural Văcărești

„Are o anumită formă de ureche cu care poate să ne audă acum”, observă Iulian Vîrtopeanu, unul dintre artiștii vizuali din BiotopArt.

-Și care este rolul urechii?

-E doar o metaforă, e simțul auzului, răspunde încurcat artistul.

După ce revin pe poteca principală, pot să văd„Poarta”. Despre lucrarea sa, Iulian Vîrtopeanu crede că va rezista intemperiilor naturale, însă nu știe dacă va rezista vizitatorilor parcului natural.

„O să fie un barometru al bunului simț pentru oamenii care vin să viziteze parcul.”

Construcția sa din lut este un habitaclu pentru insecte, un loc de trecere, „o poartă” între două spații, două lumi, după cum o descrie pe hârtia pe care a avut grijă s-o împartă vizitatorilor.

This slideshow requires JavaScript.

Observatorul dintre bălți

Am rămas în urmă. La jumătatea potecii care străbate delta pe diagonală se arată o altă intrare. Pornesc pe o cărare apărată de o parte și de alta de trestii, înalte de jumătate de metru, pe alocuri culcate. În urechi, doar vântul fâșâind.

pac natural

Intrare în Observatorul din Parcul Natural Văcărești

La ieșire, e un fel de agoră de lemn, cel de-al doilea observator al Deltei, care se termină într-o baltă.

Aici, încă un exponat. Este un soi de plută din bețe de trestii, care aduce a plaur, un amestec de mâl, rădăcini și stuf, care uneori încurcă traseul barcagiilor neexperimentați pe canalele din Delta Dunării. Lucrarea se numește „Plauroponic” și e loc de relaxare pentru viețuitoarele bălții. În scurtul timp de cât există acolo, plaurul a fost „vandalizat” de un bizam, o rozătoare care trăiește prin mlaștini.

This slideshow requires JavaScript.

La capătul traseului, mulțimea se sparge în grupuri mai mici de câte trei-patru persoane. Unii se uită la Broscodrom, pe care deja se așezase o broască la soare, alții caută cu bățul în smârcurile bălții, în timp ce unii s-au aventurat printre trestii să prindă un cadru bun.

Lucian Țăran spune că ar vrea să folosească resturile de lemn rămase ca să facă niște niște cuiburi de berze „pentru că berzele lipsesc din peisaj, tocmai pentru că n-au loc de cuibărit”.

„Sunt foarte simplu de făcut, este o tijă, la vreo șase metri, cu o roată. Și ele vin, adună crengi și își construiesc cuibul pe structura aia. Măcar așa, o familie, două.”

Organizatorii evenimentului nu se grăbesc să facă previziuni despre cum o să arate mai departe proiectul sau ce o să se întâmple cu el. Deocamdată, e un proiect pilot, un experiment, îmi spune Rodica Buzoianu.

La final, cei care nu s-au pierdut încă de grup, pentru că au rămas prea mult să admire vreun exponat, pornesc pe drum înapoi înspre oraș. Parcul Natural Văcărești rămâne din nou în grija viețuitoarelor care îl populează.

parc natural

Parcul Natural Văcărești

Comentarii

comentarii