Cele mai toxice orașe din România nu fac destul pentru reducerea poluării

in Poluare, Slider homepage 29 November 2018 534 Views

Observatorul Român de Sănătate a analizat activitatea autorităților locale din cele mai mari zece orașe românești și acțiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului. Niciuna din marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile anti-poluare. 

Potrivit raportului, primăriile care acționează cel mai decis în direcția reducerii poluării sunt Cluj-Napoca, Timișoara și Galați. Cel mai puțin preocupate de reducerea poluării și efectele acesteia asupra sănătății locuitorilor sunt primăriile Ploieşti, Constanța şi Craiova.

În Iaşi, valorile limită pentru particulele în suspensie PM10 au fost depășite cel mai frecvent în 2017, timp de 83 de zile, un nivel alarmant al poluării aerului. Ca frecvență a depășirilor valorilor de poluare maxim admise, Bucureștiul este pe locul doi, cu 44 de zile de depășiri, urmat de Brașov, unde valorile maxim admise au fost depășite timp de 40 de zile în anul 2017.

În octombrie 2018, Ministerul Mediului a fost notificat14 de Curtea Europeană de Justiție cu privire la începerea procesului pe care Comisia Europeană l-a intentat României pentru că nu
rezolvă problema particulelor în suspensie din aerul respirat în București.

Majoritatea primăriilor au achiziționarea autobuze diesel, în detrimentul sănătății locuitorilor

Emisiile motoarelor diesel sunt carcinogene de grup 1, reprezentând una dintre cauzele cancerului pulmonar. Motoarele diesel produc emisii poluante de NOx și PM considerabil mai mari decât
cele pe benzină.

În acest context, opt din cele mai mari primării din România au achiziționat în ultimii doi ani vehicule de transport în comun echipate cu motoare diesel, deși organizațiile internaționale de
sănătate avertizează în privința efectelor nocive asupra sănătății a acestor vehicule. Doar trei primării au achiziționat mijloace de transport în comun cu propulsie electrică.

Costurile totale anuale generate la bugetul sănătății în România de bolile provocate de poluarea din traficul rutier sunt de 1,12 miliarde Euro. Dintre acestea, 70% reprezintă poluarea produsă de mașinile diesel.

Invazie de mașini vechi, piste de biciclete foarte puține

România a devenit în 2017 cimitirul de mașini al Europei în condițiile în care jumătate din mașinile înmatriculate în 2017 sunt mai vechi de 15 ani, cel mai mare număr înregistrat vreodată în România.

În 2017, România a importat aproape 520.000 de autoturisme second-hand, peste 70% dintre acestea fiind maşini diesel poluante.

București, Brașov și Cluj sunt orașele cu cele mai multe vehicule diesel de transport în comun înmatriculate la o mie de locuitori în 2017. La nivel de județ, zonele urbane din Timiș, Bihor și Cluj sunt cele care au cel mai mare număr de mașini mai vechi de 20 de ani înmatriculate la o mie de locuitori.

Marile orașe din România au în medie doar 22,3 kilometri de piste de biciclete, bicicletele reprezentând cel mai sănătos mijloc de transport în comun și unul eficient în special în acele orașe așezate în zone de câmpie.

Ce pot face autoritățile locale și primăriile

Încurajarea folosirii bicicletelor și a vehiculelor electrice;

Taxe de congestie/aglomeraţie în trafic (introduse deja la Londra sau Stockholm);

Scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin (existente în Belgia sau Franța);

Stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare;

Interzicerea folosirii motoarelor diesel. Orașe care vor implementa această măsură până în 2025: Hamburg, Copenhaga, Oslo, Madrid, Paris, Stuttgart, etc.

Comentarii

comentarii