Cât ne pasă de ce respirăm? Cine măsoară calitatea aerului?

În București se înregistrează regulat vârfuri de poluare, chiar și în perioada de carantină. Dar cine face aceste măsurători? Citiți astăzi despre uRADMonitor, aerlive.ro și Airly – rețele independente – și despre calitateaer.ro, rețeaua națională de Monitorizare a Calității Aerului, care mai mult dă erori decât să afișeze date. 

Print screen de pe 14 aprilie, ora 11. Am selectat un sezor din apropierea Parcului Natural Văcărești

uRADMonitor

În 2013, Radu Motișan a construit un aparat cu care voia să măsoare calitatea aerului de lângă casa lui din Timișoara. Pentru că a funcționat, l-a transformat într-unul portabil și a început să producă senzorul și pentru publicul larg. A pus designul și arhitectura dispozitivului la dispoziția celor care voiau să-și construiască singuri, astfel că, în 2015, rețeaua sa devenise prima la nivel mondial care monitoriza poluarea.

Număra atunci 300 de utilizatori, iar acum rețeaua uRADMonitor are 1.571 de senzori în toată lumea, din Mongolia până pe vulcanul Mauna Kea, la institutul astronomic din Hawaii. În România sunt 429 de senzori, din care 135 în zona București – Ilfov.

În plus, Motișan comercializează opt tipuri de dispozitive care măsoară poluarea, temperatura, presiunea atmosferică, umiditatea, praful, polenul, fumul, gaze precum dioxid de azot, dioxid de sulf, ozon și hidrogen sulfurat, dar și mai multe tipuri de radiații.

Piesele electronice folosite la echipamentele fabricate de antreprenorul din Timișoara provin de la producători consacrați, precum Bosch sau Sharp, iar aparatele au verificată echivalența prin testare într-un laborator certificat RENAR (Asociația de Acreditare din România). De asemenea, au și certificare INCD- ECOIND (National Research and Development Institute for Industrial Ecology). 

Airly

Print screen de pe 14 aprilie, ora 11

Rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului Airly.eu, care este un start-up din Polonia, a fost înființată și în România în octombrie 2018. Acum, în zona București-Ilfov sunt 50 de senzori care măsoară pulberile aflate în suspensie cu diametrul de 1, 2,5 și 10 micrometri microni, iar cinci dintre aceștia determină nivelurile de gaze precum dioxid de azot, dioxid de sulf, ozon și hidrogen sulfurat.

Unul din senzorii din comuna Berceni – montat la 600 de metri de depozitul de deșeuri Vidra – a fost cumpărat din donații, în cadrul unei campanii realizate de Asociația Grup de Acțiune Locală Berceni și Asociația Mother Earth CCA și măsoară și hidrogen sulfurat și dioxid de sulf.

„Oamenii din zonă spuneau că de la depozitul de deșeuri Vidra miroase a ouă stricate, a plastic ars. Mai sunt și niște incineratoare ilegale, mai sunt persoane care ard cabluri”, a spus Alexandru-Claudiu Rădulescu pentru Green Report. „Încă din prima zi am văzut depășiri. Cantitatea maxim admisă de hidrogen sulfurat este de 15 micrograme pe metru cub. În zonă, media detectată în luna decembrie a fost de 50 de micrograme.”

Compania Airly vinde către publicul larg senzori care au o conexiune de date inclusă și recomandă ca acestea să fie montate la înălțimi între un 1,5 și 8 metri. După ce utilizatorul a instalat senzorul, trebuie să trimită fotografii către companie pentru a demonstra corectitudinea amplasării.

Începând cu jumătatea lunii ianuarie și până la sfârșitul lui martie, Airly și Philips România au desfășurat campania de crowdfunding „România respiră – Vrem aer curat!”. În acest interval, au strâns 70.000 de lei, de la 760 de donatori, pentru cumpărarea de senzori pentru monitorizarea aerului. La fiecare senzor cumpărat de donatori, Philips a mai donat unul. În total, 78 de senzori noi vor fi montați în perioada următoare. După ce aceștia vor fi instalați, rețeaua Airly va număra 101 senzori în 18 orașe.

 Aerlive.ro

Print screen de pe 14 aprilie, ora 11. Am selectat un sezor din apropierea Parcului Natural Văcărești

Pe12 decembrie 2019, în București începea să funcționeze aerlive.ro, o rețea cu 11 senzori pentru monitorizarea calității aerului, amplasați în puncte esențiale ale orașului: Piața Sudului, Parcul Național Văcărești, Timpuri Noi, Libertății, Iuliu Maniu, Universitate, Moșilor, Piața Romană, Mihalache, Expoziției și Băneasa Nord. Trei dintre senzori sunt găzduiți de Universitatea București, Universitatea Politehnică și de Academia de Științe Economice.

Proiectul este implementat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și mai multe organizații partenere.

„Noi suntem pe partea de mediu și știință a aerului, colegii de la Fundația ETA2U se ocupă de partea tehnică a rețelei de senzori. Observatorul Român de Sănătate este pe partea de informații legate de sănătate, cei de la 2celsius fac documentare și studiază efectele dieselului și a carburanților, iar OPTAR studiază transportul alternativ. Fiecare are câte o sarcină în proiectul ăsta”, a explicat Oana Neneciu, de la Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, pentru Green Report.

Stațiile instalate în proiectul aerlive.ro sunt produse și distribuite de compania lui Radu Motișan. Modelul se numește „uRADMonitor Industrial” și este o stație fixă automată de monitorizare care urmărește 11 parametri importanți de calitate a aerului (temperatură, presiune barometrică, umiditate relativă, particule în suspensie PM1, PM2.5 și PM10, monoxid de carbon CO, dioxid de azot NO2, dioxid de sulf SO2, nivel de zgomot, compuși organici volatili).

„Monitorizarea automată oferă mai multe opțiuni de utilizare ocazională a unităților portabile. Maparea tendințelor devine posibilă datorită supravegherii continue și a unui flux permanent de date. Oferă o capacitate de detectare mai mare inclusiv pentru variațiile mici și poate declanșa alarme automate dacă se ating praguri predefinite, îmbunătățind timpul de reacție, reducând în același timp costurile de intervenţie”, explică cei de la aerlive.ro.

Pentru că vor să transforme platforma într-una civică, organizațiile partenere au lansat programul „Adoptă un senzor”, prin care 30 de senzori, care vor fi incluși în rețea, vor fi instalați în casele bucureștenilor în trei luni de când se termină perioada de carantină. Până acum, 500 de persoane s-au înscris să adopte un senzor.

Cei care împrumută unul trebuie să-și asume că îl țin în funcțiune minim 18 luni, conectat la internet și montat la o înălțime de maxim 7 metri (adică la parter sau etajul 1, la blocuri, sau la case – garduri).

„E o platformă cetățenească, dar am zis de la început să ne asumăm acuratețea datelor. Oamenii care împrumută senzorii trebuie să respecte niște reguli. Mergem noi și le instalăm, ca să ne asigurăm că locul este bun”, a mai spus Neneciu.

Calitateaer.ro

Print screen de pe 14 aprilie, ora 11. Sezorul din apropierea Parcului Natural Văcărești oferă date insuficiente, potrivit legendei site-ului

Teoretic, peste 100 stații de pe toată suprafața României alcătuiesc Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) – unul dintre angajamentele României privind aderarea la Uniunea Europeană. Practic, însă, pe site-ul calitateaer.ro se vede că unele nu funcționează, iar altele sunt amplasate în parcuri sau în zone cu vegetație. În zona București – Ilfov, de exemplu, unde sunt opt stații – administrate de Agenția Naționala pentru Protecția Mediului, șase dintre ele sunt înconjurate de vegetație abundentă.

Mai mult, Primăria Municipiului Bucureşti deține un autolaborator pentru analiză calităţii aerului ambiental achiziţionat în 2011, cu 1.055.870 lei, fară TVA. Primele măsurători cu laboratorul mobil au fost făcute abia în martie 2014, iar ultimele – în decembrie 2019.

Pe harta Agenției Europene de Mediu, România apare preponderent cu puncte mici, gri, ceea ce înseamnă, potrivit legendei site-ului, că nu furnizează date în timp real. Iar datele care totuși apar sunt puse sub semnul întrebării de către societatea civilă, dar și de locuitori.

„România nu trimite direct, orar, valorile. Fac rapoarte manual și scriu practic datele. Nu le iau și le trimit direct, automat, de la stații. Pentru că nu vor asta, pentru că sunt foarte multe date lipsă. Și le pun ei”, a spus Neneciu.

De exemplu, stația din apropierea Parcului Natural Văcărești din rețeaua națională arată că, în ultimele 365 de zile, aerul a fost foarte curat 60% din timp și curat – 40%. Pe de altă parte, senzorul din zonă a aerlive.ro arată că, în ultimele 243 de zile – de când fac ei măsurători – 43 de zile poluarea aerului a fost ridicată și foarte ridicată.

România se află în proces de infingement cu Comisia Europeană pentru incapacitatea de a monitoriza calitatea aerului conform legii.

„Au fost identificate deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei Europene. În realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv”, se arăta în raportul Comisiei din aprilie 2019, pentru România.

Exemplu de eroare de pe calitateaer.ro

„Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, cu toate carenţele ei, este singura acceptată ca şi furnizor de date în raport cu Comisia Europeană. Avem ceva lacune, cu suficient de multe zile pe an în care nu a funcţionat din cauza managementului prost. Astăzi, suntem într-un proces de modernizare, iar de la 148 de staţii cât are astăzi Reţeaua Naţională, vrem să mai avem 14 staţii cu bani de la Administraţia Fondului pentru Mediu, şi alte 17 cu bani prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare)”, spunea recent ministrul Mediului, Costel Alexe.

Ce înseamnă ICA și CAQI

Senzorii aerlive.ro sunt reprezentați pe hartă de hexagoane, în culorile corespunzătoare calității aerului (verde – nivel foarte scăzut de poluare, roșu – nivel foarte ridicat), iar în mijloc apar numere care reprezintă Indicele de Calitate a Aerului (ICA).

Acesta se determină pe baza concentrațiilor noxelor CO, NO2, SO2, PM2,5 și PM10 înregistrate de senzorii instalați și se calculează pe baza metodologiei franceze ce să la baza CAQI – Common Air Quality Index – afișaj folosit de Airly.

Atât aerlive.ro, cât și airly, acest indice este furnizat de valorile înregistrate pentru PM2,5 și PM10. Rețeaua românească va adăuga și gazele după finalizarea testelor.

„Indicele de calitate a aerului este dat de valoarea cea mai mare a poluanților cuprinși în determinare. Pentru a calcula Indicele de Calitatea a Aerului (ICA) se face conversia de la unitatea de măsură transmisă de senzori ppm (părți per milion) la μg/m3 (micrograme per metru cub)”, explică aerlive.ro.

Citește și celelalte episoade din serialul „Cât ne pasă de ce aer respirăm”: 
Cât de poluat este Bucureștiul?
Cu ce este poluat Bucureștiul?
Cine sunt poluatorii?

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii