Cine r─âspunde pentru daunele de mediu?

in Opinii, Poluare 9 October 2020 356 Views

Am aflat de cur├ónd c─â Rom├ónia este cel mai poluat stat din Uniunea European─â, cu 19% dintre decesele anuale puse pe seama problemelor de mediu. Acest lucru nu m─â mir─â neap─ârat, av├ónd ├«n vedere c─â Rom├ónia a primit numai ├«n 2020 patru avertiz─âri de la Comisia European─â pe teme de mediu: poluarea aerului ├«n Bucure╚Öti, defri╚Ö─âri ilegale, lipsa protec╚Ťiei siturilor Natura 2000 ╚Öi poluarea cauzat─â de instalan╚Ťiile industriale, precum termocentralele pe c─ârbune. Dar cine r─âspunde pentru daunele de mediu?

Text de C─ât─âlina R─âdulescu

Teoretic, statul rom├ón garanteaz─â cet─â╚Ťenilor prin Constitu╚Ťie dreptul la un mediu s─ân─âtos. La nivel na╚Ťional, dar ╚Öi comunitar (UE) a fost adoptat─â legisla╚Ťie pentru a asigura c─â acest drept fundamental este respectat. Rom├ónia a transpus ├«n mare parte dreptul european privind protec╚Ťia mediului, dar exist─â probleme de implemetare generate ├«n special de lipsa unui sistem sanc╚Ťionator coerent ╚Öi eficient.

Prin directiva 35/2004 privind r─âspunderea pentru mediul ├«nconjurator se instituie mecanisme pentru prevenirea ╚Öi remedierea unor polu─âri accidentale, precum ╚Öi aplicarea unor sanc╚Ťiuni contraven╚Ťionale pentru operatorii responsabili. Directiva a fost transpus─â ├«n legisla╚Ťia rom├óneasc─â prin OUG 68/2007, autorit─â╚Ťile responsabile fiind agen╚Ťiile de protec╚Ťie a mediului pentru emiterea actelor de regelementare ╚Öi, ├«n anumite condi╚Ťii, pentru luarea m─âsurilor preventive sau reparatorii ╚Öi Garda de Mediu responsabil─â de inspec╚Ťii ╚Öi aplicarea de sanc╚Ťiuni contraven╚Ťionale. Acest act normativ nu reglementeaz─â infrac╚Ťiuni ╚Öi nici nu prevede sanc╚Ťiuni propor╚Ťionale cu nivelul de poluare produs. Din cauza modalit─â╚Ťii deficitare de transpunere ╚Öi aplicare, Rom├ónia a identificat ╚Öi a raportat p├ón─â ├«n prezent numai ╚Öase cazuri ├«n care a fost aplicat─â aceast─â directiv─â.

De asemenea, OUG 195/2005 privind protec╚Ťia mediului, aprobat─â de Legea 265/2006, cu modific─ârile ╚Öi complet─ârile ulterioare, reglementez─â anumite fapte penale, cum ar fi: arderea miri╚Ötilor, poluarea accidental─â sau prin evacuare a unor substan╚Ťe periculoase sau func╚Ťionarea f─âr─â autoriza╚Ťie de mediu. La aceasta se adaug─â Directiva privind protec╚Ťia mediului prin dreptul penal nr. 99/2008, transpus─â prin Legea nr. 101/2011 care clasific─â ca infrac╚Ťiuni unele fapte privind degradarea mediului ├«n domeniul gestion─ârii de╚Öeurilor, subs╚Ťantelor periculoase care diminueaz─â stratul de ozon sau provoac─â prejudicii semnificative asupra vie╚Ťii. Mai departe, Codul silvic reglementeaz─â unele infrac╚Ťiuni de mediu ├«n domeniul forestier.

Astfel, pare c─â suntem proteja╚Ťi de poluarea excesiv─â ╚Öi distrugerea ecosistemelor naturale. ├Än practic─â, lucrurile se ├«nt├ómpl─â diferit.

Legisla╚Ťia aplicat─â deficitar ├«n domeniul instala╚Ťiilor industriale

Uneori pare c─â legisla╚Ťia nu se aplic─â chiar pentru companiile de╚Ťinute de stat. Exemple am ├«nt├ólnit ├«n domeniul energetic, asupra c─âruia m─â concentrez al─âturi de Asocia╚Ťia Bankwatch, dar cu siguran╚Ť─â sunt ╚Öi altele. Rom├ónia se afl─â ├«n prezent ├«n procedur─â de infringement, deschis─â de Comisia European─â pe 2 iulie 2020, pentru func╚Ťionarea f─âr─â autoriza╚Ťie integrat─â de mediu a dou─â termocentrale: Mintia, apar╚Ťin├ónd Complexului Energetic Hunedoara la care ac╚Ťionar este statul rom├ón, ╚Öi Govora Unitatea 2, care apar╚Ťine CET Govora, aflat─â ├«n proprietatea Consiliului Jude╚Ťean V├ólcea.

De ani de zile, cele dou─â termocentrale nu au mai primit autoriza╚Ťie integrat─â de mediu pentru unit─â╚Ťile men╚Ťionate pentru c─â emisiile dep─â╚Öesc limitele prev─âzute de legisla╚Ťia ├«n vigoare. Utimele autoriza╚Ťii integrate de mediu au expirat ├«n decembrie 2013, ├«ns─â ele au continuat s─â func╚Ťioneze.

Conform unor rapoarte publicate de Greenpeace Rom├ónia din 2016 ╚Öi 2017 referitoare la starea termocentralelor din Rom├ónia, IMA 2 a termocentralei Govora avea dep─â╚Öiri uria╚Öe a limitelor legale de emisie prev─âzute ├«n Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale ╚Öi, ├«n unele cazuri, dep─â╚Öiri ale plafonului na╚Ťional prevazut pentru toate instala╚Ťiile din planul na╚Ťional de tranzi╚Ťie. Termocentrala Mintia se g─âse╚Öte ├«n aceea╚Öi situa╚Ťie. Astfel, poluarea suportat─â de popula╚Ťia din ora╚Öele aflate ├«n vecin─âtate, Deva, respectiv R├ómnicu V├ólcea, este foarte mare ╚Öi ast─âzi, av├ónd cu siguran╚Ť─â urm─âri asupra st─ârii de s─ân─âtate.

 

Cu toate acestea, autorit─â╚Ťile nu abordeaz─â acest subiect, nu iau m─âsuri pentru retehnologizarea acestor instala╚Ťii ╚Öi nu ini╚Ťiaz─â nicio anchet─â penal─â ├«mpotriva persoanelor responsabile de s─âv├ór╚Öirea unor astfel de infrac╚Ťiuni reglementate de OUG 195/2005 privind protec╚Ťia mediului: ÔÇ×poluarea prin evacuarea, ├«n atmosfer─â sau pe sol, a unor de┼čeuri ori substan┼úe periculoaseÔÇŁ.

Mai mult dec├ót at├ót, Guvernul Rom├óniei emite anual Hot─âr├óri de Guvern prin care termocentrala Mintia este obligat─â s─â produc─â energie pe timpul iernii, sub pretextul siguran╚Ťei energetice. Totodat─â, Unitatea 2 a termocentralei Govora, care are emisii intolerabile din punct de vedere al protec╚Ťiei mediului, ar putea fi suplinit─â de Unitatea 1 care are autoriza╚Ťie integrat─â de mediu ╚Öi func╚Ťioneaz─â pe gaz natural. Cu toate acestea Unitatea 1 nu este folosit─â av├ónd ├«n vedere c─â func╚Ťionarea ei ar fi mai scump─â:

R─âspunsul SC CET Govora SA

Defrișări ilegale

Tot ├«n domeniul energetic, o alt─â situa╚Ťie a fost constat─â ├«n leg─âtur─â cu defri╚Ö─ârile realizate de Complexul Energetic Oltenia ├«n vederea extinderii unor cariere uria╚Öe de lignit. ├Än cursul anului 2012 Inspectoratul Teritorial de Regism Silvic ╚Öi V├ón─âtoare (actuala Gard─â Forestier─â) emitea pentru fiecare dintre cele 10 cariere de c─ârbune func╚Ťionale la acea dat─â decizii de defri╚Öare a sute de hectare de p─âdure. Deciziile au fost emise pentru un hectar sau mai pu╚Ťin pentru a da o aparen╚Ť─â de legalitate, ├«ntruc├ót era limita maxim─â pentru care aceast─â institu╚Ťie putea emite astfel de decizii. Or, conform Codului Silvic, pentru suprafe╚Ťe de peste 10 hectare de p─âdure care trebuie defri╚Öate ├«ntr-un singur proiect, adic─â pentru fiecare carier─â de lignit, competen╚Ťa apar╚Ťinea Guvernului Rom├óniei.

├Än acela╚Öi timp pentru construirea carierelor de lignit nu erau emise acorduri de mediu. Acestea aveau ca obiect strict defri╚Öarea unor suprafe╚Ťe de p─âdure pentru eliberarea terenului ├«n vederea construirii carierelor. A╚Öadar, instan╚Ťele de judecat─â au admis ac╚Ťiunile formulate de Asocia╚Ťia Bankwatch Rom├ónia ╚Öi au anulat at├ót decizii de defri╚Öare c├ót ╚Öi acordurile de mediu nelegal emise. Prin urmare, ne aflam ├«n fa╚Ťa unor infrac╚Ťiuni reglementate de Codul Silvic la art. 106 ╚Öi 107 .

Asocia╚Ťia Bankwatch a solicitat, ├«n 2016, Ministerului Mediului trimiterea Corpului de Control pentru verificarea activit─â╚Ťii ITRSV. Dup─â aproape doi ani de insisten╚Ťe, Corpul de Control a efectuat o analiz─â complex─â la Garda Forestier─â R├ómnicu V├ólcea, constat├ónd nereguli la scoaterea definitiv─â din fondul forestier a unor terenuri. Din acest motiv raportul de control a fost transmis la organele abilitate de cercetare penal─â. Cercetarea penal─â a ├«nceput ├«n 2016 pentru reducerea fondului forestier ╚Öi abuz ├«n serviciu.

├Än 2017, Judec─âtoria R├ómnicu V├ólcea a trimis dosarul pentru solu╚Ťionare la DNA Pite╚Öti, care a schimbat ├«ncadrearea juridic─â cu abuz ├«n serviciu dac─â angajatul a ob╚Ťinut folos necuvenit. Abia doi ani mai t├órziu, ├«n octombrie 2019, dosarul a ajuns la sediul central DNA, care a schimbat din nou ├«ncadrarea juridic─â ├«n ÔÇ×infrac╚Ťiune de uzurpare a func╚ŤieiÔÇŁ┬áiar dosarul a fost ├«ntors la Judec─âtoria R├ómnicu V├ólcea. ├Än final, dup─â trei ani ├«n care dosarul a fost plimbat ├«ntre trei instan╚Ťe judec─âtore╚Öti, DNA ╚Öi Procurorul General al Parchetului a concluzionat c─â ÔÇ×nu sunt ├«ntrunite condi╚Ťiile t─âierii ilegale de arboriÔÇŁ doar dac─â t─âierile au fost aprobate de organe neabilitate. Cu toate acestea, hot─âr├órile instan╚Ťelor de judecat─â prin care fuseser─â anulate deciziile de defri╚Öare se ├«ntemeiau exact pe motivul c─â acestea fuseser─â emise f─âr─â competen╚Ťa legal─â.

├Än acest caz ÔÇ×valoarea masei lemnoase nu constituie un prejudiciuÔÇŁ, deci defri╚Ö─ârile f─âcute de CE Oltenia pentru extinderea carierei Ro╚Öia ├«nainte de anularea deciziei de defri╚Öare nu sunt considerate infrac╚Ťiuni de mediu ╚Öi nimeni nu este pedepsit pentru emiterea lor ilegal─â. La ├«nceputul anului 2020 fapta s-a prescris, iar abuzul ├«n serviciu a fost dezincriminat pentru c─â nu s-a urm─ârit ÔÇ×├«mbog─â╚Ťirea cuiva, f─âr─â dreptÔÇŁ, iar ÔÇ×├«mbog─â╚Ťirea unei firme de stat ├«n detrimentul statuluiÔÇŁ nu se consider─â infrac╚Ťiune (statul de╚Ťine 78% din ac╚Ťiunile CEO). A╚Öadar, u╚Öurarea c─âilor legislative din domeniul mediului (╚Öi nu numai) de pe urma c─ârora unele companii profit─â f─âr─â drept este permis─â de lege.

Pentru ca astfel de situa╚Ťii s─â nu devin─â normalul, legisla╚Ťia privind protec╚Ťia mediului din Rom├ónia trebuie ├«mbun─ât─â╚Ťit─â, reglement├óndu-se un sistem sanc╚Ťionator eficient (care asigur─â aplicarea sanc╚Ťiunii c├ót mai repede de la producerea v─ât─âm─ârii de mediu), propor╚Ťional (operatorul s─â suporte o sanc╚Ťiune propor╚Ťional─â cu gravitatea v─ât─âm─ârii de mediu produse) ╚Öi care s─â descurajeze operatorii economici s─â polueze. De asemenea, sistemul sanc╚Ťionator trebuie s─â fie aplicat f─âr─â discriminare at├ót pentru companiile de stat, c├ót ╚Öi pentru cele private. Nu este echitabil ├«ntr-un stat de drept ca anumite companii de stat s─â poat─â func╚Ťiona nelegal prin indulgen╚Ťa asigurat─â de ac╚Ťionarul unic sau majoritar, statul rom├ón.

Nimeni nu este mai presus de lege, nici chiar statul însuși.

DESPRE AUTOR: C─éTALINA R─éDULESCU

C─ât─âlina R─âdulescu este avocat specializat ├«n probleme de mediu. Activeaz─â ├«n acest domeniu din 2003, promov├ónd numeroase litigii de mediu pe rolul instan╚Ťelor de judecat─â. C─ât─âlina este membru fondator al Asocia╚Ťiei Bankwatch, ├«mpreun─â cu care a reu╚Öit s─â opreasc─â ├«n instan╚Ť─â extinderea unor proiecte energetice ├«n zone protejate, defri╚Ö─âri de p─âduri ilegale, extinderea carierelor de lignit sau exproprieri finan╚Ťate din bani publici ├«n folosul produc─âtorilor de energie care pun ├«n pericol mediul.

Comentarii

comentarii