Modele românești de succes din industria colectării deșeurilor

in Business, Poluare 15 December 2017 264 Views

Potrivit statisticilor, Rom├ónia are o rata de reciclare de 5% ╚Öi o ╚Ťint─â de 50% p├ón─â ├«n 2020. De cele mai multe ori, vina este aruncat─â pe colectarea deficitar─â a de╚Öeurilor ╚Öi lipsa infrastructurii necesare. Chiar dac─â situa╚Ťia este mai degrab─â descurajatoare, ├«n ╚Ťara noastr─â exist─â modele func╚Ťionale de colectare a diverselor tipuri de de╚Öeuri. Le-au dezvoltat fie organiza╚Ťii de mediu, fie companii sau institu╚Ťii de stat. ├Än ciuda rezultatelor ob╚Ťinute, modelele nu sunt ├«ns─â implementate la nivel na╚Ťional.

colectarea deseurilor

Cum să colectezi hârtie fără să poluezi

├Än 2009, fondatorii Asocia╚Ťiei Viitor Plus lansau un proiect de colectare a de╚Öeurilor de h├órtie de la companii. L-au denumit Recicleta ╚Öi s-au angajat s─â fac─â lucrurile diferit. Au decis s─â foloseasc─â doar cargo-biciclete ├«n procesul de colectare ╚Öi s─â angajeze persoane defavorizate. Astfel, ╚Ťineau s─â aib─â un impact pozitiv deopotriv─â asupra mediului, c├ót ╚Öi asupra unor grupuri vulnerabile.

Au reușit să convingă în jur de 200 de companii să folosească serviciile lor, dar și pe administratorii a 300 de scări de bloc din sectoarele 1 și 2 ale capitalei. Timp de opt ani, au reușit să colecteze 420 de tone de hârtie și să salveze de la tăiere aproximativ 6.000 de copaci (12 hectare de pădure).

colectarea deseurilor

├Än ciuda rezultatelor, proiectul a ob╚Ťinut mai degrab─â recunoa╚Ötere interna╚Ťional─â dec├ót la nivel na╚Ťional. Teia Gavrilescu, membru fondator al asocia╚Ťiei, regret─â mai ales faptul c─â autorit─â╚Ťile din Rom├ónia nu preiau modelul la nivel local, pentru a rezolva problema colect─ârii. Potrivit ei, doar municipalitatea din Alba-Iulia a implementat un sistem similar, de╚Öi beneficiile sunt evidente.

Green Report Shop Casa ECO

Cum valorifici DEEE-uri, bannere și resturi alimentare

Un model de business asem─ân─âtor a fost dezvoltat de Asocia╚Ťia Ateliere F─âr─â Frontiere, tot ├«n 2009. ONG-ul a devenit colector autorizat de DEEE-uri ╚Öi a ├«nceput s─â preia echipamente IT de la companii. Pe cele func╚Ťionale le repar─â ╚Öi le doneaz─â institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt din zone defavorizate sau unor ONG-uri, iar echipamentele prea vechi sau ireparabile sunt descompuse ├«n buc─â╚Ťi ╚Öi trimise spre reciclare.

Reu╚Öesc s─â valorifice astfel 12.000 de calculatoare, imprimante ╚Öi proiectoare ├«n fiecare an. Prin reutilizare, se evit─â emiterea ├«n atmosfer─â a peste 8.800 de tone de gaze cu efect de ser─â, iar prin reciclare ÔÇô a altor 12.500 de tone.

colectarea deseurilor

Cei de la AFF nu s-au limitat ├«ns─â la valorificarea DEEE. ├Än cadrul unui alt proiect, remesh, transform─â bannere uzate ├«n saco╚Öe, gen╚Ťi ╚Öi alte produse utile, iar ├«n cadrul unui proiect de agricultur─â bio transform─â de╚Öeurile alimentare ├«n compost.

╚śi de aceast─â dat─â exist─â, pe l├óng─â impactul de mediu, un impact social. ├Än cadrul celor trei proiecte ale asocia╚Ťiei, lucreaz─â persoane aflate ├«n situa╚Ťii de risc sau de excluziune social─â.

Conceptul de minerit urban, adus ├«n Rom├ónia de LetÔÇÖs Do It, Romania!

Tot de reducerea cantit─â╚Ťii de de╚Öeuri se preocup─â ╚Öi organiza╚Ťia LetÔÇÖs Do It, Romania!. Cunoscut─â pentru zilele de cur─â╚Ťenie organizate la nivel na╚Ťional, organiza╚Ťia a lansat recent un nou proiect: LetÔÇÖs Share and Care. ├Än cadrul acestuia, a preluat de la 54 de companii peste 8 tone de dona╚Ťii (haine, juc─ârii sau mobilier). Pe cele ├«n bun─â stare leu redirec╚Ťioneaz─â c─âtre comunit─â╚Ťi defavorizate, iar pe cele uzate le repar─â sau le recondi╚Ťioneaz─â, pentru a le vinde ╚Öi a-╚Öi finan╚Ťa activitatea. P├ón─â acum, dona╚Ťiile au ajuns la peste 750 de beneficiari din 5 jude╚Ťe.

colectarea deseurilor

Ini╚Ťiative de colectare din mediul privat ╚Öi cel public

La ini╚Ťiativele ONG-urilor, se adaug─â proiectele desf─â╚Öurate de companii ╚Öi de autorit─â╚Ťi. Vrancart, de exemplu, colecteaz─â ╚Öi valorific─â ├«n jur de 12.000 de tone de h├órtie ╚Öi carton pe lun─â. Recicleaz─â astfel 30% din de╚Öeurile de h├órtie colectate la nivel na╚Ťional.

Aminteam la ├«nceputul articolului c─â rata de reciclare din Rom├ónia este de 5%. Exist─â ├«ns─â un ora╚Ö ├«n Rom├ónia care are o rat─â de colectare separat─â a de╚Öeurilor de 68%, pentru care caut─â solu╚Ťii de reciclare. Este vorba despre T├órgul L─âpu╚Ö, cu ai s─âi 13.000 de locuitori repartiza╚Ťi ├«n ora╚Ö ╚Öi ├«n 13 sate.

Deocamdat─â, ace╚Ötia separ─â de╚Öeurile pe 6 frac╚Ťii, ├«ns─â la finalul anului 2018, ar trebui s─â le separe pe 13 sau 14 categorii. Astfel, autorit─â╚Ťile ├«╚Öi propun s─â ajung─â ├«n 2020 la o rat─â de colectare separat─â de 90%, iar p├ón─â ├«n 2035 ÔÇô de 95%. Unul dintre consilierii care au elaborat planul de gestionare a de╚Öeurilor a explicat cum este posibil─â o asemenea performan╚Ť─â: prin aplicarea amenzilor. Acesta a fost prezent recent ├«n Parlament, pentru a discuta despre cum s-ar putea implementa modelul ╚Öi ├«n alte ora╚Öe.

Comentarii

comentarii