Gunoiul, sub lupă. Cum colectează separat deșeurile țările din apropierea României

in Gunoiul, Sub Lupa 4 July 2017 1,664 Views

Cu o rată de reciclare de numai 5%, România nu trebuie să se uite la Germania ca să vadă ce are de făcut pentru a atinge ținta de reciclare de 50% până în 2020. E suficient să arunce un ochi la vecini, cum ar fi Bulgaria, Slovacia, Croația, Grecia, Ungaria și Austria.

Ultimul raport emis de Comisia Europeană, de la începutul anului 2017, realizat pe baza datelor din 2014, arată că România colectează selectiv și reciclează doar 5% din deșeurile produse. 11% merg la compost și un procent uriaș, de 82%, ajunge la groapa de gunoi.

„Acest lucru se datorează, de asemenea, taxelor mici pentru deșeuri, care nu generează suficiente venituri pentru investiții viitoare. Strategiile și instrumentele relevante pentru a evita descărcarea deșeurilor la depozite nu sunt în vigoare și nu există măsuri de punere în aplicare cuprinzătoare și decisive împotriva depozitării ilegale a deșeurilor”, se arată în raport.

Green Report Shop Casa ECO

Comisia Europeană a decis la începutul anului 2017 să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozitele municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Măsuri similare au fost adoptate deja împotriva altor șase state membre, respectiv Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia și Slovacia, iar Curtea Europeană de Justiție a emis hotărâri care condamnă Bulgaria, Cipru și Spania.

Cu siguranță știi filmulețele de pe Facebook în care un camion din care se aude muzică clasică circulă prin Taiwan și colectează deșeurile sau altul în care colectarea separată din Germania e comparată cu cea din America.

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=BMQ1NfjPauw] [youtube https://www.youtube.com/watch?v=GM08JabFnpU]

Nu e nevoie să mergem atât de departe sau să comparăm România cu țări atât de dezvoltate. E suficient să ne uităm la vecinii noștri și să găsim unele măsuri pe care să le punem în practică pentru a atinge ținta de reciclare de 50% până în 2020.

Iată câteva exemple, așezate în funcție de rata de reciclare:

Slovacia

În opinia Comisiei Europene, Slovacia reciclează destul de puțin deșeu menajer (12%, comparativ cu media europeană, 44%), iar un procent mare ajunge la groapa de gunoi (76%). În plus, deşeurile municipale produse de un cetăţean obişnuit din această țară au crescut cu 39% între 2001 şi 2010.

Recomandarea pe care a făcut-o Comisia Europeană în raportul din februarie 2017 a fost ca Slovacia să crească treptat taxele pentru depozitarea la groapă și responsabilitatea producătorilor pentru principalele fluxuri de deșeuri pentru a asigura o finanțare adecvată și durabilă a colectării, sortării și reciclării separate.

Următorul pas ar fi introducerea la nivel național a unui sistem de „plătești cât arunci”. Această variantă de taxare există deja în unele regiuni, însă tarifele prea mici nu îi stimulează pe cetățeni să colecteze separat.

Pe străzile orașelor există patru tipuri de pubele (hârtie, plastic, sticlă și menajer), care sunt ridicate în zile diferite, însă cetățenii nu sunt obligați sau motivați în niciun fel să colecteze separat.

Însă, în Bratislava există 78 de containere speciale pentru haine. Acestea fie sunt donate unor țări sărace, fie sunt vândute iar banii sunt donați. Electronicele sunt predate la magazine la achiziționarea unora noi și în jur de 75% din acumulatorii și bateriile de mașini sunt colectate.

Slovacia a fost unul dintre fondatorii proiectului TrashOut, o hartă online care arată gropile ilegale la nivel mondial. Până în 2012, utilizatorii au raportat 35.000 de gropi ilegale.

Grecia

Cea mai mare parte din deșeul produs de Grecia ajunge la groapa de gunoi, 81%, și doar 16% este reciclat.

Gunoiul, sub lupă. Cum colectează separat țările din apropierea României

În Atena, de exemplu, conform site-ului oficial, există 4.000 de pubele albastre în care pot fi colectate toate tipurile de reciclabile și care sunt golite în fiecare zi. În plus, mai există 158 de pubele galbene, în forma de clopote, în care sunt colectate ambalajele de hârtie și hârtia tipărită, și alte 20 de clopote pentru colectarea sticlei.

În capitala Greciei mai există 30 de centre integrate de reciclare unde pot fi depuse deșeuri precum sticle de plastic, sticle de sticlă, recipiente din metal, ambalaje din hârtie, dar și deșeuri cu regim special, cum ar fi telefoane mobile sau baterii. Cetățenii care depun deșeurile în aceste centre primesc în schimb vouchere pe care le pot utiliza la magazine sau le pot dona.

Gunoiul, sub lupă. Cum colectează separat țările din apropierea României

În cazul deșeurilor electrice și electronice, locuitorii din Atena pot suna la operatorul de salubritate cu care lucrează primăria și care răspunde de acest segment și să solicite ridicarea acestora. Primăria mai pune la dispoziție gratuit și pubele pentru hârtie, pentru interior, destinate instituțiilor publice și private.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetare pentru Retail din Grecia, în fiecare an sunt utilizate în această țară 4.3 miliarde de pungi de plastic și doar 1% sunt reciclate. Astfel, Grecia se situează în topul țărilor europene cu cele mai multe pungi de plastic de persoană. Mai exact, 363 de pungi pe an, în timp ce media UE este de 175. În 2014, pe piața din Grecia existau 269 de tipuri de pungi de plastic, din care 242 de unică folosință și doar 27 reutilizabile. Ținând cont de aceste date, Ministerul Mediului va introduce, din anul 2018, o taxă pentru pungile de plastic care va fi, potrivit unor surse, între 0,08 euro și 0,10 euro.

Croația

Croația duce la groapa de gunoi 83% din deșeurile municipale și doar 17% reușește să recicleze. Pubelele pentru colectarea separată sunt împărțite astfel: albastre pentru hârtie, galbene – plastic și verzi – sticlă. Deșeurile trebuie colectate în saci menajeri speciali, de culori diferite, care pot fi cumpărați de la supermarket. Gunoiul strâns în altfel de pungi nu va fi ridicat și există amenzi pentru utilizarea pungilor neautorizate.

Gunoiul, sub lupă. Cum colectează separat țările din apropierea României

Prețul unor produse include un fel de garanție pe care o primești înapoi dacă returnezi recipientul la supermarket: pentru fiecare sticlă (din sticlă și din plastic) și conservă primești echivalentul a 7 cenți, iar unele sticle de bere returnate costă 13 cenți. Trebuie însă să le duci la același magazin de unde le-ai cumpărat, împreună cu bonul.

Bateriile pot fi depozitate în cutiile speciale din supermarketuri și oficii poștale, iar colectorii informali adună, ca și în România, fierul vechi din gropile de gunoi.

În unele zone din Croația există ceea ce salubriștii numesc „insulă verde” unde se află toate containerele pentru colectare separată: plastic, hârtie, sticlă, tetra pack, haine.

Gunoiul, sub lupă. Cum colectează separat țările din apropierea României

În 2015, 207 companii de salubritate colectau deșeurile municipale, iar în 2016, pe teritoriul Croației existau 84 de centre de colectare separată și 46 de unități mobile.

Bulgaria

Bulgaria este una din țările din Uniunea Europeană care depozitează procente mari de deșeuri menajere la groapa de gunoi (74% în 2014, comparativ cu 28% media europeană).

Pentru a atinge procentul de deșeuri reciclate de 50% până în 2020, Bulgaria, ca și alte țări europene, a pus în aplicare în 2014 un program național de prevenire a deșeurilor. Acest program vizează sectoarele de fabricație, de vânzări, transport, servicii publice și gospodăriile.

Gunoiul, sub lupă. Cum colectează separat țările din apropierea României

Printre măsurile care au fost puse deja în practică se numără introducerea unei reduceri a taxei municipale de deșeuri pentru gospodăriile care fac compost la domiciliu, reducerea consumului de hârtie din instituții prin adoptarea programelor online în locul birocrației, crearea și întreținerea unui site care să includă informații regionale privind localizarea și disponibilitatea materialelor de construcție second hand, dezvoltarea și implementarea unui plan prin care produsele aproape expirate sunt donate categoriilor defavorizate. În 2011 a fost introdusă taxa de depozitare la groapă, care inițial a fost de 1,5 euro pe tonă și care a ajuns până la 18 euro în prezent.

Ungaria

Ungaria reușește să recicleze 31% din deșeul menajer, dar composteză doar 6%. Chiar și așa, e o țară care poate da lecții României.

Educația despre mediu și despre gestionarea deșeurilor începe, în Ungaria, de la grădiniță. În ultimii ani, câteva sute de educatori au făcut cursuri specializate, au învățat un joc pe care să-l joace în clasă („Ce și unde pui?”) și au dezvoltat un nou set de manuale. Cărțile, destinate copiilor de la 3 ani până la clasele de liceu, conțin informații potrivite fiecărei categorii de vârstă, cum ar fi tipurile de deșeuri, prevenirea risipei și modalitățile de reutilizare a produselor, metode moderne de management al deșeurilor etc. Manualele sunt acreditate de către Ministerul Educației.

Gunoiul, sub lupă. Cum colectează separat țările din apropierea României

Pentru învățământul primar și de liceu au fost elaborate în ultimii ani versiuni mai noi și mai complexe ale manualelor existente, dar și a unor manuale și ghiduri pentru profesori. În plus, în școli au loc regulat campanii care promovează colectarea separată. Toate universitățile economice și tehnice oferă specializări în studiul mediului și al managementului deșeurilor, iar doctoratele se dezvoltă din ce în ce mai mult în aceste domenii.

Corporațiile și organizațiile joacă un rol important în informarea publicului și o fac prin broșuri, reclame, materiale educaționale și jocuri care promovează colectarea separată a deșeurilor de ambalaje, baterii, acumulatori, pneuri, echipamente electrice și electronice. De asemenea, organizează evenimente cum ar fi expoziții și competiții.

În conformitate cu cerințele UE, Ungaria a extins responsabilitatea producătorilor pentru anumite produse, cum ar fi deșeurile de echipamente electrice și electronice, vehicule scoase din uz, ambalaje, baterii. Mai mult, pentru a promova colectarea și reciclarea deșeurilor, autoritățile percep taxe din partea producătorilor de ambalaje, electronice, anvelope, produse petroliere, dar aceștia au reduceri la taxe dacă recuperează deșeurile produselor lor.

Organizațiile non-guvernamentale cu profil de mediu sunt foarte multe, iar cele specializate în gestionarea deșeurilor au obținut rezultate importante în detectarea eliminării ilegale a deșeurilor. Una dintre acțiuni a presupus implicarea mai multor ONG-uri și a publicului larg, a durat câțiva ani și a avut ca rezultat cartografierea a mii de locuri de depozitare ilegală a gunoiului și desființarea multora dintre acestea.

Alte ONG-uri promovează reciclarea deșeurilor organice, adică obținerea compostului, oferind informații, sfaturi și suport, iar cea mai importantă activitate a organizațiilor este furnizarea instrumentelor și tehnicilor de prevenire a risipei și de reutilizare a deșeurilor.

Consumatorii plătesc serviciile de salubritate în funcție de volumul de gunoi menajer predat, așa că sunt motivați să colecteze separat, iar taxa de depozitare la groapă este de 35 de euro pe tonă.

Austria

Austria este printre țările cu cele mai bune rezultate privind managementul deșeurilor, cu 58% rata de reciclare, peste media de 44% a Uniunii Europene și doar 4% din deșeuri ajung la groapa de gunoi.

„Într-o perioadă relativ scurtă de timp, unele ţări au încurajat cu succes o cultură a reciclării, prin infrastructură, stimulente şi campanii publice de sensibilizare. Totuşi, alte ţări încă înregistrează decalaje, irosind volume imense de resurse. Cererea actuală foarte mare de anumite materiale ar trebui să atragă atenţia ţărilor cu privire la oportunităţile economice evidente pe care le oferă reciclarea”, spunea Jacqueline McGlade, directorul executiv al Agenţiei Europene de Mediu, în 2013, făcând referire la raportul din 2010 privind gestionarea deșeurilor municipale solide. Atunci, Austria înregistra cele mai ridicate rate de reciclare, respectiv 63%, fiind urmată de Germania (62%), Belgia (58%), Ţările de Jos (51%) şi Elveţia (51%).

Gunoiul, sub lupă. Cum colectează separat țările din apropierea României

 

„Ţările care au redus cu succes cantitatea de deşeuri eliminate la depozitele de deşeuri şi au intensificat reciclarea au utilizat în general o varietate de instrumente naţionale şi regionale. Acestea au inclus interzicerea depozitării deşeurilor biodegradabile sau a deşeurilor municipale netratate în prealabil, colectarea separată obligatorie a fracţiunilor de deşeuri municipale, instrumente economice precum taxe de depozitare a deşeurilor şi de incinerare şi redevenţe pentru colectarea deşeurilor în scopul stimulării reciclării”, se arată într-un raport din 2013 al Agenției Europene de Mediu.

Austria a adoptat o abordare cuprinzătoare pentru a încuraja cetățenii să recicleze. Combinația dintre stimulentele economice, implementarea cu succes a programelor de educație și formare și campanii de publicitate au convins cetățenii austrieci de valoarea reciclării. În plus, taxa de depozitare la groapă este între 60 și 130 de euro pe tonă.

Pentru a avea cât mai puține deșeuri menajere, austriecii au acordat atenție și risipei alimentare, iar pentru prevenirea acesteia au ținut cursuri și traininguri pentru bucătari și alți angajați ai restaurantelor, nutriționiști etc, au lansat un ghid despre donațiile de alimente, au făcut acțiuni demonstrative.

Pe străzile din Viena există șapte tipuri de containere: roșii pentru hârtie, reviste, carton; maro – deșeuri organice (fructe, legume, plante și buruieni – fără resturi alimentare); albastre – metal; galbene – plastic; portocalii – deșeuri generale; verzi cu etichetă albă – sticlă transparentă; verzi cu etichetă verde – sticlă de toate culorile. Multe dintre sticlele din Viena sunt returnabile. Pot fi duse la punctele de colectare sau chiar la magazine, în schimbul a câtorva cenți.

Pentru deșeurile speciale cum ar fi electrice și electronice, baterii, ulei există puncte mobile care colectează săptămânal și 19 centre mari, fixe. Ba chiar și pentru brazi funcționează un centru de colectare în fiecare lună ianuarie.

Citește și celelalte episoade ale serialului „Gunoiul, sub lupă”!

Comentarii

comentarii