În ultimul articol am vorbit pe scurt despre sindromul clădirilor bolnave și influența lor asupra stării de sănătate, așa că acum a venit momentul să vedem care sunt cei mai importanți parametri prin care măsurăm confortul interior și cum putem să îmbunătățim acest aspect fără să fie necesare intervenții majore. În acest sens am mai menționat deja despre „Ghidul Condițiilor de Confort”, elaborat de echipa EFdeN și pe care îl puteți accesa aici, din care am extras foarte multe informații relevante pe acest subiect.

Cei mai importanți parametri care influențează starea de bine într-o clădire și pe care îi voi detalia în cele ce urmează sunt: confortul termic, calitatea aerului, confortul acustic și confortul vizual. Chiar dacă pare că fiecare ne simțim confortabil la anumite valori de ale parametrilor respectivi, avem totuși valori universal acceptate, obținute din date statistice și cercetări efectuate de-a lungul timpului.

Confortul termic

Confortul din interiorul locuinței este o noțiune foarte subiectivă, ce depinde de fiziologia fiecărei persoane. Îmi aduc aminte de bunicii mei, care se „luptau” constant pe temperatura aerului din casa noastră, pentru că bunicii mele îi era mai mult frig decât cald tot timpul anului, iar bunicul putea să transpire doar dacă se gândea la o zi de vară. M-am gândit tot timpul, cum a fost posibil să conviețuiască fericiți timp de peste jumătate de secol, fiind atât de diferiți.

Temperatura aerului este de obicei primul parametru care ne vine în minte când ne gândim la confortul termic, dar după cum vom vedea, nu este singurul care afectează senzația de cald sau de frig.

Pe timpul iernii, valorile optime pentru aerul interior din camerele de locuit se considera a fi în jurul temperaturii de 20-21°C. Unele persoane se pot simți confortabil chiar și la valori mai scăzute, cum ar fi 18°C. Așadar, nu este necesar să încălzim excesiv aerul interior pana la 24-25°C – portofelul și natura ne vor mulțumi! Pe timpul verii, pragul de confort pentru temperatura interioara este mai ridicat, situându-se în jurul valorii de 25-27°C. În cazul în care folosim echipamente de aer condiționat, se recomandă ca diferența dintre temperatura de afara și cea interioară să nu fie mai mare de 10°C, altfel riscăm un șoc termic.

În dormitoare situația este puțin diferită, aici se recomandă pentru un somn odihnitor indiferent de anotimp, o temperatură mai mică cu câteva grade decât în camerele de zi. La polul opus avem băile, unde e recomandat să fie ceva mai cald.

Temperatura radiantă sau temperatura obiectelor din încăperi este foarte importantă pentru confortul nostru termic, într-un mod independent de temperatura aerului, discutată mai sus. Motivul constă în faptul că toate corpurile (cu temperaturi mai mari decat 0°K) cedează căldura prin radiație către cele din jurul lor. Dacă un corp este înconjurat de altele mai reci, atunci el va ceda mai multă căldură decât va primi de la acestea și astfel se va răci. Acesta este motivul pentru care simțim uneori iarna că un perete rece “ne trage”, pentru că practic noi îi cedăm căldură. În general se recomandă ca diferența de temperatură între aerul dintr-o încăpere și corpurile interioare ale acesteia sa nu fie mai mare de 3°C, pentru a se evita disconfortul.

Caloriferele pot avea temperaturi medii de până la 80°C, așa că pentru a evita disconfortul, sunt preferabile sistemele de încălzire în pardoseală sau în pereți, ce funcționează cu agent termic la temperaturi mai mici decât un calorifer.

În casa EFdeN 4C, încălzirea și răcirea se fac radiant, cu panouri cu apa caldă sau rece integrate în pereți și tavan. Astfel, prin același sistem se poate realiza și încălzirea și răcirea, iar elementele de construcție vor avea temperaturi pe fețele interioare apropiate de temperatura aerului interior dacă acest element este bine izolat. Așadar, metoda simplă de evitare a pereților reci este izolarea termică. Aceasta ar trebui întotdeauna dimensionată conform normativelor în vigoare, de către specialiști. Casele EFdeN 4C, respectiv EFdeN Signature folosesc vată minerală respectiv bazaltică, aceasta fiind bun izolator termic și, contrar miturilor, este și prietenoasă cu mediul.

Mișcarea aerului este un alt parametru ce poate crea disconfort pentru că la viteze mari contribuie la răcirea corpului. Această mișcare poate fi indusă de echipamentele de climatizare de genul aerului condiționat sau prin deschiderea simultană a mai multor uși sau ferestre, ce poartă denumirea populară de „curent”. Valorile normale pentru acest parametru sunt de maxim 0.13 m/s la o temperatură interioară de 20ᵒC și de maxim 0.2 m/s la temperatura de 26ᵒC.

Calitatea aerului interior

Dacă mai sus am vorbit de faptul că valoarea optimă pentru confortul termic este o noțiune subiectivă, acum nu mai putem spune același lucru și despre calitatea aerului, pentru că aici sunt valori maxime admise de care depinde sănătatea locuitorilor. Dacă aceste valori sunt depășite, ne confruntăm cu sindromul clădirilor bolnave, pe care l-am abordat în detaliu în articolul trecut.
Dioxidul de carbon este unul dintre cele mai importante elemente ce influențează calitatea aerului, chiar dacă el este un component natural al aerului pe care îl respirăm. După cum știți deja, concentrația acestuia crește în atmosferă datorită arderii combustibililor fosili, iar în aerul interior el este rezultatul expirației ocupanților, menținându-se la valori ridicate, dacă încăperea nu este ventilată.

O concentrație crescută a dioxidului de carbon afectează capacitatea de concentrare, dă somnolență, amețeli și dureri de cap. De aceea este foarte important să măsurăm constant valoarea acestuia prin senzori, care monitorizează de obicei și temperatura sau umezeala relativă a aerului.

Valoarea recomandată pentru aerul interior este de 800 ppm (părți per milion), dar pentru ca o încăpere să fie considerată ventilată, valoarea trebuie să se încadreze între 500-1000 ppm. Senzația de aer închis se instalează între 1000-2000 ppm, iar senzația de somnolență și de incapacitate de concentrare dintr-o cameră neventilată este întâlnită la valori între 2000-5000 ppm, cum se întâmplă în cazul unei săli de curs la finalul zilei. Fumatul este un alt factor ce crește cantitatea de dioxid de carbon, așa că este de evitat în interiorul locuințelor sau spațiilor închise.

Cea mai facilă metodă de reîmprospătare a aerului este să deschidem ferestrele la intervale de timp regulate. Din păcate însă, în perioade în care temperatura interioară este diferită de cea exterioară, pierdem multă energie în acest mod. Ventilarea mecanică reprezintă o metodă mult mai eficientă de înlocuire a aerului viciat din interior cu aer proaspăt de afară, deoarece permite ventilarea fără a pierde energia folosită pentru menținerea temperaturii aerului interior.

Atât în casa EFdeN 4C, dar și în EFdeN Signature, concentrația de CO₂, umezeala relativă, despre care vom vorbi mai jos și temperatura aerului sunt constant monitorizate în camerele de locuit, prin intermediul senzorilor. Astfel, în baza scenariilor prestabilite, sistemul de automatizare comandă instalația de ventilare în funcție de acești parametri, asigurând în permanență că aerul din interior are o calitate bună, într-un mod eficient din punct de vedere energetic, în care avem montat un recuperator de căldură conectat la automatizarea casei.

Praful este din ce în ce mai prezent în viața noastră și în aerul pe care îl respirăm și nu reprezintă altceva decât particulele solide aflate în suspensie din aer, care au dimensiuni (PM 2.5 micrometri și PM 10 micrometri) și proveniențe diferite, de la praful din șantiere, până la cel ridicat de pe străzi de mașini sau cel rezultat din ardere.

Chiar dacă am învățat să trăim ignorând praful cel de toate zilele, particulele de sub 10 micrometri sunt inhalabile, ceea ce înseamnă că pot ajunge în plămâni, iar cele foarte fine chiar în sânge. Expunerea de scurtă durată într-un mediu cu praf aduce iritații respiratorii și ale ochilor, iar în cazul expunerii pe termen lung, provoacă agravarea bolilor cardiace sau respiratorii.

Ca să reducem cantitatea de praf din casele noastre este nevoie să aerisim locuința de două ori pe zi, preferabil la orele în care traficul nu este intens. Ștergerea prafului și aspirarea cu un aspirator cu filtre performante pentru reținerea prafului (ex. HEPA) să fie făcute de minim două ori pe săptămână, iar pentru a scădea și mai mult acumularea de praf din locuință, ar trebui să renunțăm cât de mult posibil la suprafețele acoperite de covoare, pături pufoase și draperii.  Pe lângă soluții legate de curățenia locuinței, putem aduce puțină natură în casa noastră prin plante cu rol de îmbunătățire a calității aerului interior. Lista e destul de lungă, dar vă dau câteva exemple, pe care poate chiar le aveți în acasă: palmierul bambus, crinul păcii, ficusul, filodendronul, feriga, crizantema, aloe vera, dracena, voalul miresei, anthuriumul, crassula etc.

Pentru a curăța și mai mult aerul, ne putem folosi de purificatoare de aer, special concepute pentru a purifica și filtra aerul din locuință, eliminând praful, alergenii, polenul, fragmentele de păr ale animalelor de companie, cât și compușii organici volatili sau dioxidul de carbon.

Umiditatea din încăperi este un alt parametru al calității aerului și are un rol important în senzația de confort termic. Spre exemplu, o umiditate ridicată accentuează senzația de căldură pe timpul verii, pentru că aerul este saturat de vapori de apă și nu mai poți transpira ca să îți răcești corpul. Aceasta este, la fel ca dioxidul de carbon, un produs al expirației, deci are un nivel crescut în spații închise, aglomerate. În spațiile cu degajări mari de umiditate în băi și în bucătării, umiditatea crescută poate duce la condens, la apariția mucegaiurilor, distrugerea finisajelor, a elementelor de construcție și chiar la apariția unui număr mare de insecte.
Pe timpul iernii umezeala relativă a aerului este în mod natural mai scăzută pentru că evaporația nu este foarte prezentă, iar valorile normale sunt undeva la 30%, pentru a evita condensul. Pe timpul verii, pentru a limita disconfortul termic, este ideal ca valoarea acesteia să nu depășească 60%.

Ventilatoarele și hotele ajută foarte mult la scăderea umezelii relative a aerului din spațiile închise, așa că și normativele în vigoare impun sisteme de ventilare locală pentru construcții.

Confortul acustic

Nu suntem foarte conștienți de efectele nocive ale nivelului de zgomot pentru organism și adesea ignorăm faptul că zgomotul ne afectează auzul în mod lent și ireversibil, dar și că acesta contribuie la stres, insomnie, insecuritate și anxietate. Venind din provincie, nu m-am gândit niciodată că nivelul zgomotului mă poate influența atât de tare, până când nu m-am mutat în București într-un apartament cu vedere la o intersecție mare, între două artere intens circulate. Am avut multe nopți nedormite și multe frustrări acumulate pentru valul inepuizabil de claxoane, „cuvinte frumoase” și sunet de tramvai, de aceea cred cu tărie că investiția pentru o izolarea fonică de calitate este extrem de importantă.

Pe lângă poluarea fonică urbană, echipamentele și aparatele electrocasnice contribuie la creșterea disconfortului acustic. Nivelul de intensitate sonoră poate fi verificat în mod ideal cu aparatura de specialitate, dar în cazul în care nu dispunem de așa ceva, putem folosi chiar și telefonul mobil, pentru care exista diverse aplicații în acest sens. Valorile normale sunt de aproximativ 25-40 dB pentru living, iar pentru dormitor de 20-35 dB.

Un prim pas pentru a reduce nivelul de zgomot din locuințele noastre este să investim în schimbarea aparatelor electrocasnice vechi cu modele silențioase, iar pentru asta, Uniunea Europeană a reglementat etichetarea electrocasnicelor în funcție de zgomotul pe care îl fac.

Aparat electrocasnic	Frigider	Mașină de spălat rufe	Uscător de rufe	Mașină de spălat vase
Nivel obișnuit	32 – 45 dB	40 – 80 dB	40-80 dB	40-60 dB
Model silențios	< 40 dB	< 50 dB	< 45 dB	< 45 dB

Reverberația este un alt parametru al confortului acustic și reprezintă ecoul care apare datorită reflexiei undelor sonore ce se lovesc de suprafețele solide din încăperile închise. Pentru locuințe, cu cât timpul de reverberație este mai mic, cu atat calitatea acustică a încăperii este mai bună.

Compartimentările tip open-space, living-urile mari cu puțină mobilă, pardoselile fără covoare, sunt locuri unde reverberația este foarte prezentă. Valorile normale sunt de 0.9 s pentru living și de 0.5 s pentru dormitor.

În casele EFdeN am folosit vată minerală pentru izolație, care are și rol fonoabsorbant și tâmplărie și sticlă de calitate, cu proprietăți izolatoare. Finisajele interioare au fost gândite în aceeași manieră: am folosit Basotect (material fonoabsorbant performant) care a fost integrat în construcția canapelei din living-ul casei 4C, iar în casa Signature finisajul interior este alcătuit în mare parte din plută decorativă, care are aceleași proprietăți iar valoarea timpului de reverberație este de 0,6s.

Confortul vizual

Este foarte important să adaptăm nivelul de iluminare la activitatea pe care vrem să o desfășurăm. De aceea, activitățile care solicită vederea, precum scrisul, cititul, sau lucrul cu obiecte de mici dimensiuni necesită un nivel superior de iluminare. Ca și în cazul zgomotului, acesta se poate măsura acasă cu diferite aplicații mobile, care arată destul de precis valoarea iluminării din încăpere.

Pentru camerele de locuit și pentru bucătărie este necesar să avem 300 lux,  pe când masa de lucru din bucătărie necesită 750 lux, mai mult chiar decât biroul, unde e nevoie de 500 lux. Pe holuri sunt necesari numai 100 lux.

Pe lângă cerințele legate de cantitatea de lumină, confortul vizual trebuie să îndeplinească și cerințe de natură calitativă. Temperatura de culoare este unul dintre indicatorii calitativi ai iluminării și ne spune cât de „caldă” sau „rece” este lumina. Cu cât temperatura de culoare este mai ridicată, cu atât lumina este mai rece, așa că în dormitoare și în zonele de relaxare lumina ar trebui să fie mai caldă, iar în zonele ce necesită concentrare lumina este recomandată să fie mai rece.

Chiar dacă atunci când spunem confort ne gândim la o canapea mare sau la pături pufoase, totuși, după acest articol, ar fi bine să reflectăm puțin la ce putem face pentru a ne îmbunătății condițiie de confort interior, cu adevărat importante pentru noi, care ne fac mai sănătoși, mai fericiți și mai productivi.

Cam atât ar fi despre confort. În articolele viitoare vom analiza clădirile dintr-o altă perspectivă, aceea a eficienței și performanței lor energetice. Vom vedea împreună care sunt cerințele legislative în acest sens și cum le putem atinge pentru a avea niște clădiri cu adevărat sustenabile.

DESPRE AUTOR: CORINA FUGARU

Corina Fugaru este coordonatorul obiectivelor legate de educație și de protecția echipei, în proiectul EFdeN, în care arhitectura și ingineria sunt principalele componente. Obiectivele sale, dar și ale proiectului, sunt legate de sustenabilitate, oameni și educație.