COP25 a ajuns la final cu un acord de compromis. Ce s-a decis şi ce a rămas fără rezolvare

in Poluare, Schimbări Climatice 16 December 2019 79 Views

Cea de-a 25-a Conferinţă a ONU privind schimbările climatice (COP25) s-a încheiat duminică la Madrid cu un acord modest, care amână până anul viitor o decizie-cheie privind piețele globale de carbon.

Delegații din aproape 200 de țări au aprobat o declarație pentru a ajuta țările sărace care suferă de efectele schimbărilor climatice, dar nu au alocat fonduri noi în acest sens.

Acordul final a subliniat „necesitatea urgentă” de a reduce gazele cu efect de seră în conformitate cu obiectivele acordului privind schimbările climatice de la Paris din 2015.

Fără acord pentru pieţele de carbon

Dar, în ciuda faptului că summit-ul a avut cele mai lungi discuții despre climă din 25 de ediții anuale care au avut loc până în prezent, mulți delegați au rezistat apelurilor de a creşte angajamentele de reducere a gazelor cu efect de seră anul viitor.

Acordul de la Paris a stabilit obiectivul comun de a evita o creștere a temperaturii cu peste 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Până în prezent, lumea se îndreaptă către o creștere între 3 și 4 grade Celsius, cu consecințe potențial dramatice pentru multe țări, inclusiv creșterea nivelului mării și furtuni mai aprige.

Cele mai spinoase probleme, inclusiv piețele de carbon, au fost lăsate pentru următorul summit de la Glasgow care va avea loc anul viitor.

Grupurile și activiștii de mediu au acuzat țările mai bogate din lume că nu au dat dovadă de un angajament de a aborda serios schimbările climatice.

Cele mai lungi discuţii din istoria summit-ului

Oficiali din aproape 200 de țări și-au prelungit șederea la Madrid cu două zile, după ce nu au reușit să ajungă la o înțelegere.

Discuțiile erau programate să se încheie vineri, dar s-au prelungit până duminică în timp ce economiile majore și statele mai mici s-au luptat să rezolve problemele restante din Acordul de la Paris din 2015. Celelalte 24 de Conferinţe asupra schimbărilor climatice desfăşurate în anii precedenţi au durat mai puţin decât cea de la Madrid, deşi unele COP au fost nevoite să-şi prelungească sesiunile mai mult decât era prevăzut.

Unele dintre cele mai vulnerabile națiuni au spus că vocile lor nu sunt ascultate.

“În ultimele 24 de ore, 90% dintre participanți nu au fost implicați în acest proces”, a declarat Kevin Conrad, trimisul climatic al Papua Noua Guinee, răspunzând îngrijorărilor exprimate de unele alte țări în curs de dezvoltare.

Anterior, Chile s-a confruntat cu critici aprige după ce a redactat o versiune a textului Summit-ului pe care unii au considerat-o atât de slabă încât a trădat spiritul acordului de la Paris.

Dezamăgire
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că este „dezamăgit” de rezultatul reuniunii.

“Comunitatea internațională a pierdut o oportunitate importantă de a arăta o ambiție sporită în ceea ce privește atenuarea, adaptarea și finanțarea necesare pentru a face față crizei climatice. Nu trebuie să renunțăm și nu voi renunț”, a spus el.

Şeful ONU a dat asigurări cu privire la determinarea sa ”de a lucra astfel încât 2020 să fie anul în care toate ţările să se angajeze să facă ceea ce ştiinţa ne spune că este necesar pentru a atinge neutralitatea carbonului în 2050 şi o limitare a creşterii temperaturii la 1,5 grade”.

Ce s-a decis?
După două zile și nopți suplimentare de negocieri, delegații au convenit în sfârșit asupra unui acord care prevede planuri noi și îmbunătățite de tăiere a carbonului până la conferința de la Glasgow anul viitor.

Toate părțile vor trebui să abordeze diferența dintre ceea ce știința spune că este necesar pentru a evita schimbările climatice periculoase și starea actuală.

La final, doar două paragrafe au rezumat planurile de a continua discuțiile în 2020.

Australia și Brazilia au continuat să promoveze un sistem cu lacune care să permită numărarea inițială dublă a reducerilor de emisii și comercializarea creditelor din era Kyoto.

Textul final cheamă efectiv la “acţiuni urgente” pentru a reduce decalajul dintre angajamentele ţărilor şi obiectivele acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la + 2°C, sau chiar + 1,5°C. Dar limbajul este neclar, iar rezultatul mediocru, a spus Catherine Abreu, din cadrul Climate Action Network, grup de organizaţii neguvernamentale de mediu active în problema schimbărilor climatice.

“Aceste discuţii reflectă decalajul dintre lideri pe de o parte şi urgenţa demonstrată de ştiinţă şi de cerinţele cetăţenilor de pe stradă”, rezumă Helen Mountford, de la think tank-ul World Resources Institute, estimând că spiritul Acordului de la Paris a fost doar o “amintire îndepărtată”.

Finanțare evazivă
Țările au convenit să aloce fonduri pentru țările cele mai vulnerabile pentru a le compensa pentru efectele vremii extreme, una dintre cele mai presante probleme pentru statele insulare.

Cu toate acestea, delegații nu au clarificat cum să mobilizeze 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea climei până în 2020, așa cum s-a convenit la Paris.

În 2013, țările au convenit asupra unui sistem provizoriu pentru canalizarea unui astfel de ajutor, cunoscut sub numele de Mecanismul Internațional de la Varșovia.

Dar unele țări bogate, în special Statele Unite, au rezistat încercărilor de a responsabiliza formal statele dezvoltate pentru impactul pe care emisiile de gaze cu efect de seră îl au asupra climei, determinând critici din partea țărilor în curs de dezvoltare.

 

 

 

Comentarii

comentarii